Pe 8 septembrie, creștinii ortodocși și catolici sărbătoresc Nașterea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mică. Este primul praznic important al noului an bisericesc și un moment cu semnificații profunde, atât religioase, cât și culturale.
Tradiții și obiceiuri
Ziua este marcată prin slujbe speciale în biserici, unde credincioșii aduc flori, daruri și roade ale pământului pentru a fi sfințite. În gospodăriile de la sate, femeile pregătesc colaci și plăcinte pentru familie și vecini, simbol al bunăstării și ospitalității.
- Se aprind lumânări și candele în fața icoanelor.
- Femeile se roagă pentru copii sănătoși și nașteri ușoare.
- Strugurii și prunele se împart pentru sufletele celor trecuți la Domnul.
Astfel, sărbătoarea devine un prilej de rugăciune, dar și de bucurie comunitară.
Superstiții: ce NU se face de Sfânta Maria Mică
Credința populară a păstrat numeroase interdicții pentru această zi:
- Nu se spală rufe și nu se face curățenie: se spune că aduce ghinion.
- Nu se coase și nu se meșterește în gospodărie: altfel pot apărea necazuri în familie.
- Nu se aprinde focul în casă: ar aduce boală.
- Nu se gătește înainte sau imediat după sărbătoare: risc de nenoroc pentru copii.
- Nu se culeg plante medicinale: acestea își pierd puterea de leac după 8 septembrie.
Totodată, ziua este văzută ca un reper pentru vreme: dacă plouă, urmează toamnă friguroasă, iar dacă e soare, recoltele vor fi bogate.
Semnificația religioasă
Nașterea Maicii Domnului este considerată începutul mântuirii omenirii. Ea deschide șirul marilor sărbători din noul an bisericesc și este privită ca un moment de binecuvântare și speranță.
Ziua numelui
Pe 8 septembrie își serbează onomastica toți cei care poartă numele Maria, Marian și derivatele acestora. Este un prilej de bucurie și reîntâlniri în familie și între prieteni.
Sfânta Maria Mică rămâne, și în 2025, o zi de rugăciune, tradiție și respect față de credința moștenită din vechime.
