O imagine distribuită intens pe Facebook în ultimele ore a provocat confuzie și reacții puternice în rândul vasluienilor, după ce mulți utilizatori au considerat-o reală. Fotografia, care sugerează o situație umilitoare legată de mobilier urban din municipiul Vaslui, este însoțită de mesajul „Nu banca e mică. Așa sunt standardele după care suntem tratați!”, iar în postare apare explicit mențiunea „Am folosit AI”.
Cu toate acestea, detaliul important a fost ignorat de o mare parte dintre cei care au redistribuit imaginea sau au comentat-o, tratând fotografia ca pe o dovadă reală a unei situații existente în oraș. În scurt timp, imaginea s-a răspândit rapid în mediul online local, fiind preluată fără verificări suplimentare.
Fotografia este, în realitate, o imagine generată cu ajutorul inteligenței artificiale, fapt semnalat chiar de autorul postării inițiale. Cu toate acestea, lipsa unei educații media minime face ca astfel de conținuturi să fie percepute ca autentice, mai ales atunci când sunt construite vizual într-un mod credibil și emoțional.
Reprezentanții AUR Vaslui au profitat de valul de indignare creat în mediul online și au ieșit public cu mesaje menite să agite spiritele. Formațiunea a folosit subiectul pentru a alimenta nemulțumirea, furia și supărarea în rândul vasluienilor, lansând atacuri la adresa administrației locale.
Specialiștii avertizează de mai mult timp asupra riscurilor asociate imaginilor generate artificial, mai ales în comunități unde verificarea surselor și spiritul critic sunt reduse. Imaginile pot crea rapid indignare, pot afecta încrederea publică și pot alimenta nemulțumiri bazate pe informații false.
Cazul apărut la Vaslui este un exemplu clar despre cât de ușor poate fi indusă în eroare opinia publică atunci când conținutul online nu este analizat critic. Distribuirea fără discernământ a unor imagini sau mesaje neverificate contribuie direct la amplificarea dezinformării.
În contextul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale, jurnaliștii și specialiștii în comunicare subliniază necesitatea introducerii educației media, atât în școli, cât și la nivelul publicului larg. Capacitatea de a distinge între o imagine reală și una generată artificial devine o competență importantă, nu un detaliu opțional.
Până atunci, responsabilitatea rămâne la fiecare utilizator de rețele sociale. Verificarea sursei, citirea atentă a contextului și evitarea distribuirii impulsive pot limita răspândirea unor informații false care, deși par credibile, nu reflectă realitatea.
