Pe bulevardul Ștefan cel Mare, unul dintre cele mai aglomerate locuri din inima Iașului, trecătorii sunt adesea mișcați de imaginea unui bărbat în scaun cu rotile, cântând cu patos cântece religioase. Mulți își deschid portofelele convinși că ajută un om aflat într-o situație disperată. Puțini știu însă că în spatele acestei imagini s-ar ascunde o poveste care ridică mari semne de întrebare despre ce înseamnă cerșetoria în zilele noastre.
Personajul principal al acestui tablou emoționant este Marcel B., un bărbat de 58 de ani din Huși, care, potrivit autorităților locale, a transformat apelul la mila publicului într-o adevărată afacere personală. Cu patru autoturisme în posesie, printre care chiar un Lexus, și un domiciliu stabil în Huși, Marcel B. face naveta aproape zilnic spre Iași pentru a-și desfășura „activitatea”.
Metodă bine pusă la punct: de la mașină, direct în scaun cu rotile
Potrivit declarațiilor lui Vlad Simiciuc, polițist local din Iași, Marcel B. are un plan riguros. „Are o metodă foarte bine pusă la punct. Vine cu mașina personală din Huși, își instalează boxele, se așază în scaunul cu rotile și începe să cânte la microfon. Refuză orice alt tip de ajutor — alimente, haine — și acceptă doar bani. În doar câteva ore, poate strânge între 1.500 și 2.000 de lei.”
Nu puține au fost momentele în care poliția locală a intervenit și l-a amendat pe Marcel B. pentru cerșetorie. „De fiecare dată când îl legitimăm sau aplicăm sancțiuni, scoate telefonul, filmează și încearcă să provoace compasiune sau chiar revoltă în rândul trecătorilor. La un control, avea o sacoșă plină cu bancnote”, a adăugat Simiciuc.
Cerșetorie organizată sau „antreprenoriat emoțional”?
Cazul lui Marcel B. aduce în prim-plan o întrebare delicată: este vorba de cerșetorie organizată, tolerată tacit de societate, sau despre o formă ingenioasă — și controversată — de „antreprenoriat emoțional”?
Sociologii spun că astfel de cazuri nu sunt deloc izolate. „De multe ori, oamenii răspund la stimuli emoționali fără să cerceteze în profunzime realitatea din spatele poveștii. Imaginile cu persoane în scaun cu rotile, cântând cântece religioase, au un impact puternic asupra psihicului colectiv. Este un scenariu greu de ignorat”, explică Marian Grigoraș, specialist în psihologie socială.
În același timp, autoritățile admit că fenomenul cerșetoriei organizate este dificil de eradicat. Amenzile se dovedesc adesea inutile, mai ales în fața sumelor consistente obținute zilnic. „Unii își asumă amenzile ca pe un cost de operare al propriei ‘afaceri’”, recunoaște Vlad Simiciuc.
Publicul, între empatie și responsabilitate
Cazul ridică și o problemă morală pentru trecători. În lipsa unor mecanisme de filtrare, compasiunea se poate transforma rapid într-un sprijin involuntar pentru o industrie a cerșetoriei bine rodate. Totodată, rămâne riscul ca persoanele care au cu adevărat nevoie de ajutor să fie trecute cu vederea, pe fondul unei neîncrederi generale tot mai mari.
„Este o dilemă. Dacă refuzi să dai bani, te temi că poate chiar refuzi să ajuți pe cineva aflat într-o mare suferință. Dar astfel de cazuri ajung să creeze suspiciune față de toți”, spune o tânără care trece zilnic pe bulevardul Ștefan cel Mare.
sursa foto: Comitetul Central – Facebook
