INFO Vaslui

Ziar Vaslui | Știri Vaslui

Episcopul Cornel Onilă condamnat la închisoare pentru abuzuri sexuale asupra tinerilor seminariști

Episcopul Cornel Onilă

Într-un caz care a șocat opinia publică din România, fostul episcop Cornel Onilă a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru infracțiuni grave, inclusiv viol și agresiune sexuală împotriva elevilor seminariști. Sentința a fost pronunțată într-un proces cu repercusiuni extinse asupra Bisericii Ortodoxe Române și a comunității locale din Huși, marcând un moment de reparație tardivă pentru victimele abuzurilor.

Cornel Onilă, cunoscut și sub numele de Corneliu Bârlădeanu în viața sa laică, a fost găsit vinovat de instanța de apel pentru faptele sale împotriva tinerilor elevi de la seminarul din Huși, unde a deținut funcția de profesor și apoi de episcop. Sentința inițială a decis și condamnarea lui Sebastian Jitaru la 15 ani de închisoare pentru complicitate la aceste infracțiuni. Cu toate acestea, hotărârea nu este definitivă și va fi supusă unei eventuale apelări la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În urma procesului, statul român a fost obligat să plătească despăgubiri considerabile, în valoare de 50.000 de euro pentru fiecare dintre victime, cu o sumă mai mare pentru unul dintre aceștia, care a fost afectat de ambii inculpați. Această decizie a avut un impact semnificativ asupra reputației seminarului din Huși, care a fost găsit parțial responsabil civil pentru abuzurile comise, conform declarațiilor jurnalistului Ovidiu Vanghele.

Jurnalismul investigativ a jucat un rol crucial în aducerea acestui caz în atenția publicului. „Să fie lumină”, o platformă independentă de presă, a dezvăluit inițial abuzurile și a provocat redeschiderea anchetei penale în 2017, după ce unele dovezi compromițătoare nu fuseseră inițial luate în considerare de autorități. Această investigație a dus la retragerea lui Corneliu Bârlădeanu din funcția de episcop în acel an, deși acesta a negat vehement acuzațiile, susținând că înregistrările video care îl implicau erau falsificate.

Scandalul sexual din Episcopia Hușilor a izbucnit inițial când trei clerici au fost acuzați de șantajarea episcopului Bârlădeanu cu înregistrări compromițătoare. Însă investigațiile ulterioare au adus la lumină mai multe cazuri de agresiune sexuală asupra minorilor, comise în interiorul seminarului de către cei în poziții de autoritate religioasă. Aceste revelații au amplificat presiunea publică și au forțat autoritățile să reia investigațiile, extinzându-le pentru a include acuzațiile grave de agresiune sexuală.

Episcopia Hușilor, o instituție respectată în comunitatea locală, a fost grav afectată de aceste evenimente, care au pus sub semnul întrebării integritatea și conducerea sa morală. Decizia instanței de a condamna doi dintre cei implicați, inclusiv un fost înalt ierarh religios, la pedepse lungi de închisoare, a marcat un moment de bilanț pentru întreaga comunitate bisericească și societatea românească în ansamblu.

Într-o postare pe rețelele de socializare, jurnalistul Ovidiu Vanghele a descris hotărârea instanței ca fiind „o formă târzie de reparație pentru victime, o hotărâre istorică pentru episcopia BOR, care se află acum într-o stare de criză morală profundă”. De asemenea, el a subliniat rolul esențial al jurnalismului independent în aducerea acestor abuzuri la lumină și în susținerea interesului public pentru justiție și transparență.

În timp ce procesul continuă să treacă prin instanțele superioare, întreaga comunitate este pe deplin conștientă de importanța asigurării că justiția este făcută și că victimele primesc dreptate. Într-un climat în care instituțiile religioase sunt adesea percepute ca fiind deasupra legii sau protejate de influențe externe, acest caz a demonstrat că nimeni nu ar trebui să fie mai presus de lege și că abuzurile trebuie să fie investigate și sancționate cu severitate, indiferent de poziția socială sau religioasă a celor implicați.

Cazul fostului episcop Cornel Onilă din Huși a fost un moment crucial în lupta pentru justiție și în responsabilizarea instituțiilor religioase față de comunitățile pe care le slujesc. Este un semnal clar că abuzurile nu vor fi tolerate și că vocea jurnalismului independent și a activiștilor pentru drepturile omului rămâne vitală în protejarea drepturilor vulnerabilelor și în asigurarea transparenței și responsabilității în toate sferele societății.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *