Într-un context electoral marcat de tensiuni crescute și manipulări informaționale, Ministerul Energiei a emis o reacție oficială fermă în fața unor zvonuri alarmiste care circulă intens pe rețelele de socializare. Informațiile false vizează o pretinsă pană de curent care ar urma să se producă în perioada primului tur al alegerilor, fapt ce ar duce – potrivit celor care răspândesc aceste mesaje – la anularea scrutinului sau chiar la destabilizarea sistemului bancar.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a calificat aceste afirmații drept „manipulări grosolane” și „tentative periculoase de a genera panică socială”, subliniind că nu există niciun risc real de blackout în România în perioada menționată.
„Repet, repet, repet: din toate datele pe care le avem la acest moment, nu există niciun risc de blackout în România. România nu ajunge în beznă, chiar dacă cei care răspândesc aceste mesaje de panică își doresc asta cu tot dinadinsul”, a declarat Burduja într-un comunicat de presă postat pe rețelele oficiale.
Zvonuri fabricate pe baza unor informații reale, dar scoase din context
Ministrul a explicat că dezinformarea are ca punct de plecare comunicatele obișnuite ale companiilor de distribuție a energiei electrice, care anunță lucrări de mentenanță sau modernizare în anumite zone. Astfel de intervenții sunt practici standard, desfășurate în mod regulat, tocmai pentru a asigura stabilitatea și siguranța rețelei naționale de electricitate.
„Aceste lucrări sunt o normalitate. Ele se întâmplă aproape zilnic, în toate județele țării, și sunt menite să prevină eventuale defecțiuni – nu să genereze o criză”, a adăugat Burduja.
Fake news-ul ca instrument de manipulare electorală și economică
Ce este cu adevărat grav, avertizează oficialul, este faptul că aceste informații alarmiste nu doar că induc în eroare populația, dar incită la acțiuni destabilizatoare, cum ar fi retragerea masivă a banilor din bănci, sub pretextul unei iminente crize energetice și bancare. Aceste acțiuni ar putea produce efecte în lanț asupra economiei naționale și încrederii în instituții.
„Cine răspândește astfel de dezinformări, prin care bagă spaima în populație, trebuie să suporte consecințele. Nu mai putem să tolerăm la nesfârșit fake news-ul, crearea panicii cu rea credință și atentatul la stabilitatea și siguranța națională”, a subliniat ministrul.
Apel la responsabilitate și verificare a informațiilor
Într-un mesaj adresat atât cetățenilor, cât și mass-mediei, Burduja a lansat un apel la responsabilitate. A cerut românilor să se informeze exclusiv din surse oficiale, iar jurnaliștilor și redacțiilor să evite titlurile senzaționaliste și să verifice riguros orice informație înainte de publicare, în special într-o perioadă electorală sensibilă.
„Fac un apel public către toți românii să se informeze din surse oficiale și un apel special către reprezentanții mass-media să verifice orice informație apărută, să analizeze cu atenție titlurile alarmiste și să îi informeze corect pe români”, a încheiat ministrul Energiei.
Contextul: dezinformarea ca fenomen global
Acest episod nu este unul izolat. În contextul alegerilor, dezinformarea devine o armă tot mai utilizată în lupta politică, atât la nivel intern, cât și transfrontalier, cu efecte directe asupra încrederii publicului în democrație și funcționarea statului. Specialiștii în securitate cibernetică avertizează că actorii rău-intenționați – fie interni, fie externi – pot profita de contextul electoral pentru a induce haos, neîncredere și instabilitate.
România nu se confruntă cu riscul unei pene de curent în ziua alegerilor. Autoritățile își reafirmă angajamentul de a garanta desfășurarea în siguranță a scrutinului și de a combate ferm orice tentativă de manipulare a opiniei publice. În fața valului de informații false, vigilența civică și accesul la surse verificate sunt cele mai importante instrumente de apărare ale democrației.
