Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a decis să depună patru moțiuni de cenzură în Parlament, după ce premierul Ilie Bolojan își va asuma răspunderea pe pachetul de legi transmis legislativului. Singurul proiect care nu va fi contestat de formațiune este cel referitor la pensiile magistraților, a precizat senatorul Petrișor Peiu pentru HotNews.
Decizia vine în urma ședinței Consiliului Național de Conducere al AUR, care a stabilit că asumarea repetată a răspunderii de către Guvern „reduce Parlamentul la o anexă” și exclude dezbaterea democratică. Într-un comunicat oficial, AUR a calificat gestul Executivului drept „o lovitură dată principiilor democratice”.
Cele cinci proiecte de lege trimise Parlamentului
Guvernul a adoptat vineri cinci din cele șase proiecte prevăzute în al doilea pachet legislativ, al șaselea, privind reforma administrației publice, fiind amânat pentru două săptămâni din lipsă de consens în coaliție.
Cele cinci proiecte transmise Parlamentului sunt:
- legea privind pensiile magistraților;
- legea pentru reforma în sănătate;
- legea privind guvernanța corporativă a companiilor de stat;
- legea cu măsuri fiscale pentru sustenabilitatea financiară și reorganizarea unor autorități (ANCOM, ANRE, ASF);
- legea cu noile taxe și măsuri fiscale propuse de Ministerul de Finanțe.
Ce urmează în Parlament?
Dacă una dintre moțiunile de cenzură este adoptată, atât proiectul vizat, cât și Guvernul sunt respinse. Totuși, actuala coaliție, formată din PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților, deține majoritatea parlamentară, ceea ce face puțin probabil succesul moțiunilor anunțate de AUR.
Care este rolul acestor moțiuni de cenzură?
Depunerea repetată de moțiuni de cenzură adâncește tensiunile politice dintre Guvern și opoziție. Chiar dacă șansele ca acestea să treacă sunt reduse, efectul politic este vizibil: se creează o atmosferă de instabilitate și conflict permanent, care nu ajută România într-un moment în care sunt necesare decizii ferme și predictibilitate.
Specialiștii atrag atenția că o confruntare continuă între Palatul Victoria și Parlament poate afecta atât mediul economic, cât și credibilitatea externă a țării. Investitorii și partenerii internaționali urmăresc atent evoluțiile de la București, iar disputele politice permanente riscă să blocheze reforme importante.
În loc să existe o dezbatere parlamentară amplă pe marginea proiectelor, procedura asumării răspunderii și contra-reacțiile prin moțiuni de cenzură transformă procesul legislativ într-un joc de forță. Rezultatul: mai multă instabilitate, care nu aduce soluții concrete pentru problemele României.
Aceste acțiuni nu rezolvă problemele României, ci doar amplifică instabilitatea, exact ceea ce își dorește AUR pentru a-și consolida poziția de principal partid de opoziție.
