Avocații lui Călin Georgescu au încercat să demonteze, în fața Curții de Apel București, argumentele DIICOT privind riscul ca fostul candidat la alegerile prezidențiale să se sustragă urmăririi penale. Apărarea a contestat interpretarea dată de procurori discuțiilor despre o vilă în Toscana, comunicațiilor criptate și echipamentelor de bruiaj descoperite în anchetă, susținând că acestea nu demonstrează intenția lui Georgescu de a părăsi România pentru a evita justiția. Instanța nu a fost convinsă de argumente și a dispus, în opinie majoritară, arestarea preventivă.
Argumentele apărării apar în documentele Curții de Apel București consultate de Aktual24. Avocatul Sinescu a criticat inclusiv faptul că utilizarea unor sisteme criptate de comunicații a fost avută în vedere în analiza procurorilor.
„Multă lume folosește sistemele criptate de comunicare și le folosește dintr-un motiv foarte simplu, pentru a nu se trezi că, dacă vorbești pe telefon normal și spui că vrei o vilă în Toscana, vine DIICOT-ul la 6 dimineața”, a susținut avocatul, care a concluzionat că aceste elemente nu ar fi suficiente pentru justificarea arestării preventive.
Apărarea contestă interpretarea discuțiilor despre vila din Toscana
Una dintre temele importante ale dosarului este reprezentată de conversațiile referitoare la o posibilă proprietate în Toscana. Presa a relatat anterior, pe baza unor stenograme din dosarul DIICOT, despre discuții purtate de Călin Georgescu și Ionel Rusen privind o vilă în Italia și posibilitatea obținerii azilului politic.
Apărarea susține însă că simpla discuție despre achiziționarea unei proprietăți în străinătate nu poate demonstra intenția unei persoane de a fugi din țară.
„Multe alte persoane au discuții în legătură cu multe alte proprietăți, însă aceasta nu înseamnă că şi-ar permite”, a susținut avocatul în instanță.
Avocații au contestat și legătura făcută între informațiile privind o comisie rogatorie în Marea Britanie și presupusa intenție de plecare în Italia, calificând raționamentul acuzării drept lipsit de logică.
„A plecat din țară de două ori, s-a întors”
Apărarea a invocat și comportamentul lui Georgescu anterior arestării. Potrivit avocatului Sinescu, fostul candidat la Președinție ar fi avut deja posibilitatea să părăsească România după ce nu s-a mai aflat sub măsură preventivă, a făcut acest lucru de două ori și s-a întors de fiecare dată.
În opinia apărării, acest comportament contrazice ipoteza potrivit căreia Georgescu intenționa să se sustragă anchetei.
Avocații au contestat și relevanța aparatelor de bruiaj descoperite în anchetă, susținând că nu este explicată legătura dintre existența acestora și presupusa pregătire a unei plecări din România.
Apărarea a mai argumentat că Georgescu are familia stabilită în România, s-a prezentat în fața organelor judiciare și a susținut în repetate rânduri că dorește să își demonstreze nevinovăția.
Avocații contestă existența grupului infracțional organizat
Argumentele prezentate Curții de Apel nu s-au limitat la riscul de sustragere. Apărarea a atacat și acuzațiile care stau la baza dosarului DIICOT.
Procurorii îl cercetează pe Călin Georgescu pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. În același dosar este cercetat și omul de afaceri Ionel Rusen. DIICOT a anunțat ulterior și instituirea sechestrului asupra unui imobil din Mogoșoaia aparținând lui Georgescu.
Apărarea susține că procurorii nu au demonstrat suficient modul în care ar fi funcționat presupusul grup și nici repartizarea rolurilor între Călin Georgescu, Ionel Rusen și Massimiliano Arena.
Avocatul Sinescu a susținut, de asemenea, că Georgescu și Arena nu s-ar cunoaște și a cerut explicații privind modul în care fostul candidat ar fi putut distribui sarcini unei persoane pe care, conform tezei apărării, nu o cunoștea.
Apărarea: numele lui Georgescu nu apare implicat în presupusa schemă financiară
Avocații au recunoscut că Georgescu le-a făcut cunoștință lui Răzvan Leu și Ionel Rusen pentru o afacere în Dubai, dar susțin că acest fapt nu demonstrează participarea fostului candidat la presupusa înșelăciune.
„Nu rezultă numele lui Călin Georgescu implicat în această schemă financiară”, a afirmat avocatul Sinescu, potrivit documentelor citate.
Apărarea consideră că anchetatorii nu au prezentat indicii suficiente pentru a demonstra că Georgescu ar fi cunoscut eventualele mijloace frauduloase utilizate de celelalte persoane cercetate. Avocații au ridicat inclusiv ipoteza ca raporturile investigate să reprezinte un litigiu comercial sau civil, nu o faptă penală.
Acestea reprezintă însă argumentele apărării, nu constatări definitive ale unei instanțe asupra fondului acuzațiilor.
Avocații au criticat și rezultatele perchezițiilor
Apărarea a adus în discuție și perchezițiile efectuate la locuința lui Călin Georgescu.
Avocatul Sinescu a susținut că operațiunea la care, potrivit acestuia, au participat aproximativ 60 de polițiști și jandarmi nu ar fi dus la identificarea unor documente care să demonstreze presupusa schemă financiară descrisă de anchetatori.
Un alt avocat, Catrinoiu, a mers mai departe și a calificat dosarul drept „gol de conținut”, susținând că acuzațiile nu ar fi suficient fundamentate.
Curtea de Apel nu a fost convinsă de argumentele apărării
Argumentele avocaților nu au schimbat însă soluția instanței. Curtea de Apel București a admis, în opinie majoritară, contestația formulată de DIICOT și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen.
În analiza riscului de sustragere, discuția despre proprietatea din Toscana nu a fost privită izolat. Potrivit informațiilor publicate despre dosar, anchetatorii au pus-o în legătură cu alte conversații privind posibilitatea obținerii azilului politic în Italia și contacte pe care Georgescu și Rusen discutau să le folosească în această țară.
Curtea a apreciat că elementele analizate în ansamblu depășesc explicația apărării potrivit căreia ar fi fost vorba doar despre interesul pentru achiziționarea unei locuințe în Italia.
Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar măsura arestării preventive nu reprezintă o hotărâre privind vinovăția sa în dosarul instrumentat de DIICOT.
