Căsătoriile și conviețuirile forțate vor deveni infracțiuni distincte în România, după ce Parlamentul a adoptat miercuri, 16 septembrie, proiectul de lege co-inițiat de Diana Buzoianu împreună cu parlamentari USR, PNL, PSD și UDMR. Pedepsele prevăzute ajung până la șapte ani de închisoare atunci când victima este un minor sub 16 ani. Pentru ca noile prevederi să intre în vigoare, legea mai trebuie promulgată de președintele României.
Proiectul introduce în legislația penală o incriminare expresă pentru situațiile în care o persoană este determinată să încheie o căsătorie sau să conviețuiască într-o relație asemănătoare celei dintre soți.
Inițiativa a fost susținută și de mai multe organizații ale societății civile care activează în domeniul prevenirii violenței și protejării victimelor.
Pedepse de la 1 la 5 ani pentru căsătoria sau conviețuirea forțată
Potrivit proiectului adoptat de Parlament, în cazul în care victima este majoră sau este un minor care a împlinit vârsta de 16 ani, fapta va fi sancționată cu:
închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Dacă victima este un minor sub 16 ani, determinat să conviețuiască într-o relație asemănătoare celei dintre soți, pedeapsa prevăzută este mai mare:
închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Proiectul prevede și situații agravante. Pedepsele pot fi majorate, între altele, atunci când victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului ori atunci când acesta are asupra sa o armă sau un obiect care poate pune în pericol viața sau integritatea persoanelor.
Diana Buzoianu: „Nicio fată, niciun băiat nu poate fi proprietatea familiei”
Diana Buzoianu spune că proiectul a fost inițiat în urmă cu aproximativ un an, pornind de la situațiile în care fete și femei sunt constrânse să intre în căsătorii sau în relații asemănătoare acestora.
„Astăzi, Parlamentul a votat ceva ce ar trebui să fie de la sine înțeles: că nicio fată, niciun băiat nu poate fi proprietatea familiei, că nu poate fi constrânsă sau constrâns la o căsătorie pe care nu o vrea”, a transmis Diana Buzoianu.
Inițiatoarea proiectului consideră că introducerea unei infracțiuni distincte oferă autorităților un instrument juridic explicit pentru asemenea situații.
„Am inițiat acest proiect acum aproximativ un an pentru că există prea multe fete și femei care sunt forțate să intre în căsătorii sau relații asemănătoare căsătoriei. Niciun stat sănătos nu poate să privească în altă parte”, afirmă aceasta.
Sunt vizate și situațiile în care victima este dusă în străinătate
Legea adoptată de Parlament nu se limitează la situațiile în care căsătoria sau conviețuirea forțată se produce în România.
Proiectul introduce sancțiuni și pentru anumite acțiuni prin care o persoană este dusă într-un alt stat în scopul forțării acesteia să se căsătorească sau să intre într-o relație asemănătoare căsătoriei.
Sunt prevăzute, în condițiile stabilite de lege, transportarea sau însoțirea victimei într-un alt stat, determinarea acesteia să călătorească acolo ori împiedicarea revenirii în statul în care locuia, atunci când scopul este constrângerea la căsătorie sau conviețuire.
Campanie de informare la televiziuni și radiouri
Proiectul conține și o componentă de informare publică.
Timp de patru luni de la intrarea în vigoare a legii, posturile de televiziune și radio vor trebui să difuzeze mesaje de avertizare referitoare la noile prevederi, în intervalul 18:00-22:00.
Măsura urmărește ca informațiile despre incriminarea căsătoriilor și conviețuirilor forțate să ajungă inclusiv la potențialele victime.
„Libertatea ei are cu adevărat importanță”
Diana Buzoianu prezintă adoptarea proiectului drept un pas important pentru protejarea persoanelor constrânse să intre în asemenea relații.
„Am făcut un lucru atât de simplu, dar fundamental: să spunem fiecărei victime a unei căsătorii forțate din țara noastră că statul o vede, o protejează și că libertatea ei are cu adevărat importanță”, a transmis aceasta.
Proiectul a fost realizat cu sprijinul unor organizații precum E-Romnija, Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței, eLiberare, CADO, Transcena, GRADO, Centrul FILIA, Rețeaua VIF, Pirita Children și Asociația Moașelor din România.
După adoptarea de către Parlament, legea urmează să fie trimisă președintelui României pentru promulgare. Prin urmare, pedepsele prezentate în proiect nu sunt încă în vigoare la momentul adoptării parlamentare.
