Comisia Europeană a aprobat miercuri varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, anunțul fiind făcut de premierul Ilie Bolojan. Valoarea totală a planului revizuit este de 21,4 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde sunt fonduri nerambursabile, iar 7,84 miliarde reprezintă împrumuturi cu dobânzi avantajoase.
Fondurile vor fi direcționate către investiții în infrastructură, sănătate, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației publice.
Una dintre cele mai importante modificări aduse planului vizează sectorul energetic. România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din Gorj (Rovinari, Turceni), Hunedoara (Valea Jiului), Craiova și Râmnicu Vâlcea (Govora).
Trei grupuri energetice vor funcționa până la finalul anului 2029, iar alte două până cel târziu în august 2026.
Premierul a subliniat că această măsură este esențială pentru stabilitatea sistemului energetic național, prevenirea întreruperilor în alimentarea cu energie și păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă în zonele miniere afectate. În paralel, România va continua tranziția către energie curată prin investiții în centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare.
Revizuirea PNRR a fost necesară după ce o parte din jaloanele asumate inițial nu au fost îndeplinite, iar sumele din componenta de împrumut riscau să nu mai poată fi accesate din 2025. „Am avut ca prioritate menținerea fondurilor nerambursabile și stabilirea unor termene realiste”, a declarat Ilie Bolojan.
Un punct sensibil în negocieri a fost angajamentul de decarbonizare, prin care România trebuia să închidă toate centralele pe cărbune până la finalul anului 2024. Neimplementarea la timp a proiectelor de înlocuire cu centrale pe gaz și parcuri fotovoltaice a făcut imposibilă respectarea termenului, motiv pentru care autoritățile au cerut amânarea acestuia.
Premierul a precizat că noua variantă a PNRR este una realistă, care oferă României șansa de a-și consolida infrastructura energetică, sanitară și digitală, fără a sacrifica stabilitatea economică sau locurile de muncă.
„A fost o negociere dificilă, dar dusă cu profesionalism și argumente solide. România își recapătă credibilitatea în fața partenerilor europeni. De acum, rămâne ca Guvernul, ministerele și autoritățile locale să respecte termenele asumate, pentru a nu pierde granturile europene”, a mai spus Bolojan.
Prin această aprobare, România intră într-o nouă etapă de implementare a PNRR, cu accent pe investiții concrete și termene fezabile, menite să aducă beneficii directe pentru economie și cetățeni.
