Poliția din Iași și procurorii investighează o rețea care ar fi folosit adrese puse la dispoziție de membrii clanului Corduneanu pentru înregistrarea fictivă a mii de cetățeni din Republica Moldova.
Anchetele, derulate în ultimele zile, scot în evidență că aceeași adresă din Iași a fost utilizată ca „punct de domiciliu” pentru un număr uriaș de persoane, iar printre beneficiari apare și lidera pro-rusă Victoria Furtună, afiliată cercurilor oligarhului fugar Ilan Șor. Conform anchetatorilor, scopul principal ar fi fost obținerea documentelor românești contra cost, cu efecte de circulație în UE și, implicit, pârghii politice și logistice.
Datele anchetei arată amplitudea fenomenului: investigații jurnalistice și comunicări oficiale vorbesc despre zeci de percheziții și despre mii de persoane înregistrate fictiv în perioada recentă.
Unele investigații vorbesc chiar despre registrări care ar fi ajuns la peste 10.000 de „domenii” în jurul aceleiași adrese din Iași, transformată în practică într-o „fabrică de identități”. Anchetele naționale care au vizat rețele similare au scos la iveală, în anii precedenți, mii de cazuri de domicilii fictive în județe de frontieră.
Legături politice și transfrontaliere
Printre numele vizate de anchete apar persoane cu profil politic din Republica Moldova. Victoria Furtună, președinta partidului „Moldova Mare” și cunoscută pentru apropierea de Ilan Șor, figurează ca unul dintre beneficiarii înregistrărilor fictive, arată surse judiciare și anchete din presă. În paralel, legăturile economice și politice ale lui Ilan Șor cu structuri pro-ruse au fost reținute anterior la nivel internațional.
Călin Georgescu și vizibilitatea publică a rețelei
Investigațiile media notează și prezența publică a unor lideri suveraniști care s-au afișat în compania unor figuri din lumea interlopă. Imagini și materiale din august arată pe fostul candidat Călin Georgescu însoțit de Petronel Corduneanu la Broșteni, iar reportările consemnează participarea unor membri ai clanului la proteste și la acțiuni publice de susținere a unor mesaje „naționaliste”.
Anchetele ridică semne de întrebare asupra modului în care rețelele interlope pot fi utilizate pentru a mobiliza mase și a oferi logistică unor mișcări politice.
Ce spun autoritățile și ce măsuri au fost adoptate?
Autoritățile centrale au recunoscut, prin modificări legislative anterioare, vulnerabilitățile legate de înregistrările de domiciliu: din 2023 există prevederi care limitează numărul persoanelor care pot figura la aceeași adresă (maximum 10 persoane înscrise în Registrul Național de Evidență a Persoanelor), ca răspuns direct la abuzurile constatate.
Anchetele recente au condus la percheziții și la demersuri administrative privind retragerea unor înscrieri și verificarea legalității procedurilor de emitere a actelor de identitate.
Riscuri pentru securitate și democrație
Specialiștii citați în anchete avertizează că schemele de acest tip nu sunt doar fraude administrative: ele pot genera un rezervor de persoane susceptibile să fie folosite electoral sau mobilizate în acțiuni de stradă, pot facilita traficul de influență între rețele criminale și actori politici externi, și pot slăbi controlul statului asupra fluxurilor de persoane în zone sensibile.
Ancheta din Iași arată tocmai această interfață periculoasă între criminalitate organizată, interese politice transfrontaliere și instrumente legislative exploatabile.
Stadiul dosarului
Procesele penale și verificările administrative sunt în curs. Până la finalizarea anchetelor, afirmațiile despre vinovăție trebuie tratate ca suspiciuni consemnate de anchetatori și de presă.
Totodată, cazul evidențiază necesitatea consolidării controalelor la nivel local (servicii de evidență a populației) și a cooperării transfrontaliere pentru a împiedica transformarea României într-un punct de tranzit al unor rețele care urmăresc influență politică sau destabilizare.
