Drona maritimă încărcată cu explozibil care a pătruns nedetectată în Portul Constanța, la începutul lunii iunie, ar fi putut fi deturnată de Federația Rusă. Informația apare într-un răspuns transmis de Administrația Prezidențială jurnaliștilor emisiunii „România, te iubesc!”, de la PRO TV. La aproape patru luni de la incident, ancheta nu este finalizată, iar autoritățile nu au prezentat încă o explicație definitivă privind modul în care drona a ajuns în interiorul portului.
O investigație realizată de jurnalistul Paul Angelescu și difuzată duminică, 27 septembrie, la PRO TV, readuce în atenție incidentul din Portul Constanța, unde o dronă militară ucraineană a pătruns fără să fie detectată și s-a autodetonat în apropierea unor instalații portuare.
Potrivit răspunsului oficial obținut de jurnaliști, evaluările preliminare ale autorităților române iau în calcul posibilitatea ca Federația Rusă să fi preluat controlul dispozitivului.
Președinția precizează că un asemenea fenomen a fost identificat și de alte state aliate, în special de țările baltice. Totuși, această explicație reprezintă deocamdată o ipoteză de lucru, nu o concluzie definitivă a anchetei.
Drona a ajuns în apropierea unui petrolier și a explodat în interiorul portului
Incidentul s-a produs pe 5 iunie 2026. Potrivit investigației PRO TV, dispozitivul era o dronă maritimă ucraineană de tip Sargan 3000, capabilă să transporte o cantitate importantă de explozibil.
Aceasta făcea parte dintr-un grup de drone asupra cărora armata ucraineană pierduse controlul cu o zi înainte, în apropiere de Sevastopol.
Drona a pătruns în Portul Constanța și a ajuns în apropierea petrolierului Amalthia. Potrivit informațiilor prezentate în reportaj, dispozitivul a rămas peste noapte la aproximativ 25 de metri de navă, fără să fie identificat de sistemele de supraveghere.
Explozia s-a produs ulterior în zona Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), provocând pagube materiale.
Ipoteza deturnării de către Rusia, semnalată încă din luna iunie
Publicațiile G4Media și Info Sud-Est au relatat încă din 5 iunie, citând surse din interiorul instituțiilor portuare, că dronele ucrainene ar fi fost deturnate de Rusia.
Conform informațiilor publicate atunci, una dintre acestea ar fi fost direcționată către Portul Constanța, ajungând în dana 78, în apropierea terminalului petrolier Oil Terminal.
Răspunsul transmis acum de Administrația Prezidențială arată că posibilitatea preluării controlului dronei de către Rusia este analizată și la nivel oficial. Nu există însă, până la finalizarea investigației, o confirmare publică definitivă a mecanismului prin care dispozitivul ar fi fost deturnat.
Ancheta continuă, deși Nicușor Dan anunțase inițial un termen de 7-10 zile
Un alt aspect evidențiat de investigația PRO TV privește durata cercetărilor.
După incident, președintele Nicușor Dan anunțase că autoritățile vor putea oferi explicații într-un interval de aproximativ 7-10 zile. La aproape patru luni distanță, concluziile finale nu au fost făcute publice.
Administrația Prezidențială a transmis jurnaliștilor că investigația necesită mai mult timp decât fusese estimat inițial.
În același răspuns, instituția susține că autoritățile române au gestionat eficient situația și că incidentul a reprezentat un test pentru capacitatea României de a răspunde unor amenințări emergente.
Cine trebuia să detecteze drona înainte să intre în port?
Investigația „România, te iubesc!” ridică și problema responsabilității instituțiilor care asigură supravegherea zonei maritime și securitatea Portului Constanța.
Jurnaliștii au discutat cu reprezentanți ai Forțelor Navale, Poliției de Frontieră, Ministerului Afacerilor Interne și administrației portuare, încercând să stabilească de ce dispozitivul nu a fost detectat înainte de a ajunge în interiorul portului.
Din răspunsurile obținute reiese că instituțiile invocă atribuții diferite în ceea ce privește supravegherea luciului de apă și protejarea infrastructurii portuare.
Potrivit reportajului, echipamentele radar existente nu au reușit să identifice drona, deși aceasta a parcurs mai mulți kilometri în interiorul portului înainte de explozie.
Incidentul readuce astfel în discuție atât riscurile asociate utilizării dronelor militare în Marea Neagră, cât și capacitatea instituțiilor românești de a detecta și gestiona asemenea amenințări.
Stabilirea modului în care drona a ajuns în Portul Constanța și confirmarea sau infirmarea implicării Federației Ruse depind de concluziile finale ale anchetei, care nu au fost încă prezentate public.
