INFO Vaslui

Ziar Vaslui | Știri Vaslui

Elena Udrea ar putea afla astăzi dacă va fi adusă în România pentru executarea pedepsei cu închisoarea

Elena Udrea ar putea afla astăzi dacă va fi adusă în România pentru executarea pedepsei cu închisoarea

Elena Udrea, condamnată definitiv de instanța supremă, în 7 aprilie, la șase ani de închisoare în dosarul „Gala Bute” și aflată în arest în Bulgaria după ce a fugit din țară, ar putea afla marți dacă va fi adusă în România pentru a fi încarcerată.

Tribunalul din orașul Blagoevgrad judecă marți solicitarea autorităților române de extrădare a Elenei Udrea.

Autoritățile judiciare din Bulgaria au cerut și primit de la Ministerul Justiției documente în care sunt explicate condițiile de detenție în care ar fi ținută Elena Udrea, în cazul în care ar fi adusă în România.

Decizia pe care o va lua Tribunalul din Blagoevgrad nu va fi definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel din Sofia.

Marți, Udrea va apărea pentru a treia oară în fața unei instanțe din Bulgaria, după ce săptămâna trecută ea a fost dusă la tribunal pentru judecarea cererii de extrădare, dar instanța a amânat judecarea, cerând ducumente autorităților din România. De asemenea, ea a fost dusă la Curtea de Apel de la Sofia, care a decis să rămână în arest până când se va decide dacă va fi extrădată în România sau nu.

Ea a cerut instanței să fie plasată în arest la domiciliu, prezentând documente care arată că și-a închiriat în Bulgaria o locuință, pentru următorii 7 ani.

”Există un pericol real în închisoarea din România de distrugere fizică a mea”

  • ”Există un pericol real în închisoarea din România, de distrugere fizică a mea, pentru că acest caz declanșat împotriva mea este unul politic (…).
  • Ca fost ministru și om politic, știu că Bulgaria și România ocupă ultimele două locuri în toate domeniile. Aveți ocazia să demonstrați acum că Bulgaria este înaintea României și să nu mă extrădați. Știu că este nevoie de mult curaj pentru a lua o decizie îndrăzneață. Sper că în Bulgaria există judecători curajoși”, le-ar fi spus Elena Udrea avocaților săi, potrivit site-ului bulgăresc 24chasa.

Unde și-ar putea executa pedeapsa Elena Udrea

Dacă va fi adusă în România, Udrea și-ar putea ispăși pedeapsa la Penitenciarul pentru femei de la Tîrgșor (Prahova). Ea a fost încarcerată acolo și în primăvara lui 2015, după ce a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

  • ”Eu am trecut relativ bine peste momentul acela pentru că eram în mijlocul unei bătălii, știam cu cine mă lupt, știam cine îmi sunt adversarii, știam de ce mi se întâmplă lucrul acesta și eram acolo într-o etapă pe care o duceam în lupta aceasta cu sistemul pe care deja îl devoalasem.
  • Deci nu am fost neapărat traumatizată pentru că aveam o miză. Ce mi se întâmpla mie avea o miză.
  • Mie îmi e foarte frică de insecte. Faptul că era plin de gândaci acolo era mai traumatizant decât faptul că nu aveam ușă la toaletă și oricând se putea deschide ușa de la cameră și să fii văzută la toaletă de cei care vizitau celulele”, spunea Elena Udrea despre perioada petrecută în penitenciar.

Fuga din România

Elena Udrea a fugit din România în 7 aprilie, cu puțin timp înainte ca instanța supremă să pronunțe soluția definitivă de condamnare în dosarul Gala Bute.

Potrivit agenţiei bulgare de presă BTA, Elena Udrea a fost reţinută în apropierea punctului de frontieră Kulata, la graniţa Bulgariei cu Grecia, în urma unei solicitări urgente a Poliţiei Române de a opri un vehicul care intrase în Bulgaria. La cererea autorităţilor române, aceasta a fost reţinută pentru 24 de ore pentru a o împiedica să părăsească ţara sau să fugă, ulterior fiind arestată preventiv.

Poliţia bulgară a fost informată că Udrea a comis infracţiuni în timpul mandatului său de ministru, între 2009 şi 2012, obţinând mită de peste 12 milioane de lei româneşti şi 1,1 milioane de euro de la mai multe companii.

Toată procedura se derulează de către Parchetul Tribunalului București și de Interpol.

Pedepsele în dosarul Gala Bute și fuga Elenei Udrea în Costa Rica

Fostul ministru al Turismului a fost condamnată, în iunie 2018, la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. La momentul pronunțării deciziei definitive, Udrea se afla în Costa Rica.

Ea părăsise România la începutul lui 2018 și a cerut azil în Costa Rica. În octombrie 2018, a fost reținută de Interpol în Costa Rica și apoi încarcerată. A fost eliberată în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că sunt ilegale completurile de 5 judecători de la instanţă supremă.

Elena Udrea a revenit în România în 8 iulie 2019, la aproape un an și jumătate de la fuga sa în Costa Rica. Ea și-a anunțat atunci revenirea în țară pe Facebook, spunând că a renunțat de bunăvoie la statutul de refugiat în Costa Rica, pentru că vrea să își crească fetița acasă.

Pedepsele definitive în dosarul Gala Bute pronunțate de instanța supremă în iunie 2018 și menținute prin decizia din 7 aprilie:

  • Elena Udrea – şase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu
  • Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea – trei ani de închisoare cu executare
  • Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea – un an şi şase luni cu suspendare
  • Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere
  • Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii – trei ani de închisoare cu suspendare
  • Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme – doi ani şi şase luni cu suspendare
  • Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă.

Astfel, Elena Udrea trebuie să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.

Condamnările în prima instanță fuseseră pronunțate în martie 2017, Udrea primind 6 ani de închisoare.

Acuzațiile DNA în acest dosar

Dosarul Gala Bute a fost trimis de DNA în instanță în aprilie 2015.

Potrivit DNA, Udrea ar fi coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la Gala Bute, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

Cum a reușit Udrea să amâne punerea în executare a pedepsei

Elena Udrea a recurs la căi extraordinare de atac și a făcut contestație în anulare profitând de o decizie din noiembrie 2018 a Curții Constituționale care declara nelegală constituirea completurilor de 3 și de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Important de precizat că CCR a fost sesizată privind nelegalitatea constituirii completurilor de judecată de către premierul de atunci Viorica Dăncilă, în timp ce Tudorel Toader – astăzi avocatul Elenei Udrea – era ministru al Justiției.

Concret, Curtea Constituțională a decis că la ICCJ completurile de 3 și 5 judecători ar fi fost constituite nelegal, pe motiv că nu toți magistrații ar fi specializați în judecarea cauzelor de corupție.

În urma deciziilor CCR, instanța a decis anularea unor condamnări și reluarea de la zero a unor procese cu nume sonore.

În aprilie 2019, instanța supremă a sesizat Curtea Europeană de Justiție (CJUE) cu trei întrebări privind posibilitatea unei instanțe naționale de a nu aplica această decizie a Curtii Constituționale atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunității europene.

Mai exact, instanţa supremă a întrebat CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii definitive în dosarele de fraude pe fonduri europene prin admiterea unor căi extraordinare de atac. De asemenea, ICCJ a întrebat dacă aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional.

Instanţa supremă a decis atunci suspendarea judecării contestaţiei în anulare, până la pronunțarea CJUE.

În decembrie 2021, CJUE a stabilit că supremația dreptului Uniunii Europene impune ca judecătorii naționali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curți constituționale care este contrară acestui drept, fără a fi cercetați disciplinar. Adică, judecătorii naționali pot ignora decizia CCR dacă aplicarea ei presupune tergiversarea procedurilor judiciare sau dacă există riscul de prescriere a unor fapte.

sursa: hotnews.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *