Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a înregistrat în situațiile financiare aferente anului 2024 peste 675 de milioane de lei drept sume de primit de la Comisia Europeană pentru primele de carieră didactică și profesională, deși pentru aceste cheltuieli nu exista o decizie de finanțare din fonduri externe nerambursabile. Situația este consemnată într-un raport al Curții de Conturi și a fost prezentată de G4Media. Un mecanism similar fusese constatat și pentru plățile efectuate în 2023, în timpul Guvernului Ciucă.
Potrivit G4Media, informațiile apar în Raportul de audit financiar al Curții de Conturi privind Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, emis la 27 august 2026.
Documentul arată că situațiile financiare ale MIPE au inclus nejustificat la creanțe din fonduri externe nerambursabile suma de 675.585.739 de lei, reprezentând 80% din plățile efectuate în cadrul măsurii PEO Didactic.
Cu alte cuvinte, cheltuiala fusese efectuată din resurse publice naționale, iar suma a fost evidențiată contabil ca fiind de recuperat de la Comisia Europeană, deși auditorii au constatat că nu exista baza necesară pentru recunoașterea unei asemenea creanțe.
Curtea de Conturi: suma de 675,5 milioane de lei a fost înregistrată eronat
Constatarea este importantă și prin dimensiunea sumei: peste 675,5 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 135 de milioane de euro la un curs orientativ de 5 lei/euro.
Conform informațiilor prezentate de G4Media din raport, pentru respectivele măsuri de sprijin acordate personalului din învățământ nu exista o decizie de finanțare din fonduri externe nerambursabile și nici un angajament legal al Comisiei Europene care să justifice înregistrarea banilor ca sume de primit de la Bruxelles.
Situația a contribuit la emiterea unei opinii cu rezerve de către Curtea de Conturi asupra situațiilor financiare consolidate ale MIPE la 31 decembrie 2024.
În perioada respectivă, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene era condus de Adrian Câciu (PSD), iar Guvernul era condus de Marcel Ciolacu.
Primele profesorilor, plătite din bugetul național
Primele de carieră didactică au fost prezentate public în legătură cu Programul Educație și Ocupare și cu utilizarea fondurilor europene.
Constatările auditorilor arată însă că, pentru sumele analizate, finanțarea europeană pe care MIPE o anticipase în contabilitate nu avea la acel moment acoperirea necesară pentru a fi recunoscută drept creanță față de Comisia Europeană.
Diferența este esențială: existența intenției de a utiliza sau de a solicita ulterior fonduri europene nu este echivalentă cu existența unei finanțări europene aprobate și eligibile.
În consecință, povara financiară a plăților respective a rămas asupra bugetului național în condițiile descrise de raport.
Situația se repetase și în timpul Guvernului Ciucă
Cazul din 2024 nu este primul de acest fel.
Edupedu.ro a relatat anterior, pe baza raportului Curții de Conturi privind anul 2023, despre probleme similare în cazul primelor de carieră didactică acordate în toamna acelui an.
La vremea respectivă, măsura fusese adoptată după greva generală din educație, în timpul guvernării PSD-PNL.
Potrivit constatărilor citate de publicație, peste 468 de milioane de lei au fost plătiți în 2023 fără ca MIPE să aibă aprobarea Comisiei Europene pentru modificarea Programului Educație și Ocupare astfel încât profesorii să fie beneficiari eligibili în condițiile necesare decontării.
MIPE era condus atunci de Marcel Boloș (PNL), iar Nicolae Ciucă fusese premier în perioada în care au fost negociate măsurile pentru încheierea grevei profesorilor.
Astfel, probleme privind finanțarea și evidențierea acestor prime au fost constatate în exerciții financiare succesive și sub conduceri diferite ale ministerului.
Curtea de Conturi reclamă și deficiențe ale controalelor interne
Problema nu se rezumă la suma de 675,5 milioane de lei.
Conform raportului citat de G4Media, printre cauzele care au condus la denaturarea semnificativă a situațiilor financiare se regăsesc fundamentarea necorespunzătoare a necesităților, deficiențele controalelor interne și neimplementarea unor recomandări formulate în urma auditurilor precedente.
Ultimul aspect este cu atât mai relevant cu cât probleme legate de primele destinate personalului din educație fuseseră semnalate și pentru anul anterior.
Curtea de Conturi a stabilit ca MIPE să introducă mecanisme de control corespunzătoare și să efectueze corecțiile necesare, termenul indicat fiind 31 decembrie 2026.
Plățile, în contextul deficitului bugetar ridicat al României
Constatările capătă o miză suplimentară prin raportare la situația finanțelor publice.
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de aproximativ 9,3% din PIB pe metodologia ESA, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.
În acest context, diferența dintre cheltuielile suportate efectiv de bugetul național și cele care pot fi recuperate în mod legal din fonduri europene este esențială pentru imaginea reală a finanțelor statului.
Cazul primelor pentru profesori arată, potrivit constatărilor Curții de Conturi prezentate de G4Media și Edupedu.ro, că în doi ani consecutivi au existat probleme majore privind fundamentarea finanțării europene a acestor cheltuieli.
Important este însă că raportul de audit privește modul de finanțare și de înregistrare contabilă a sumelor, nu dreptul profesorilor de a primi primele acordate prin actele normative în vigoare. Problema identificată de auditori se află la nivelul modului în care statul a finanțat și contabilizat măsura.
