Ilie Bolojan consideră că o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), făcută publică joi, 22 octombrie 2026, îi confirmă poziția în disputa privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Fostul premier susține că statul trebuie să țină cont de situația economică și de impactul asupra bugetului atunci când stabilește calendarul achitării acestor sume. Miza disputei din România este de aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Reacția lui Ilie Bolojan vine după ce CEDO a respins cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români, care reclamau faptul că statul nu executase integral hotărârile prin care obținuseră drepturi salariale restante.
Decizia a fost pronunțată pe 13 octombrie 2026, în cauza Pușcașu și alții împotriva României, și comunicată public pe 22 octombrie.
Judecătorii europeni au considerat că, în circumstanțele concrete ale cauzei, întârzierile la plată nu au încălcat drepturile reclamanților garantate de Convenție.
Bolojan critică plata imediată a restanțelor către magistrați
Într-un mesaj public, Ilie Bolojan afirmă că hotărârea CEDO reprezintă un argument important în favoarea poziției pe care a susținut-o în timpul mandatului său de premier.
„Decizia de astăzi a CEDO arată că am avut dreptate în ceea ce privește plata restanțelor salariale către magistrați. Guvernul primește acum argumentul decisiv pentru a tranșa această chestiune imorală și împovărătoare pentru români”, a transmis Bolojan.
Acesta consideră că plata imediată a unor sume de ordinul miliardelor de lei ar pune o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.
„Într-o situație economică dificilă, este imoral ca statul să fie obligat să plătească imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei, fără să se țină cont de impactul asupra bugetului și de celelalte obligații față de cetățeni”, a afirmat fostul premier.
Ilie Bolojan a descris situația drept o formă de „aristocrație bugetară” și a susținut că deciziile privind alocarea banilor publici trebuie să revină Guvernului și Parlamentului.
Ce a stabilit, de fapt, Curtea Europeană a Drepturilor Omului
În cauza analizată de CEDO, cinci magistrați sau foști magistrați din România au reclamat întârzieri în executarea unor hotărâri judecătorești prin care obținuseră sume reprezentând diferențe salariale.
Curtea a respins în unanimitate cererile ca vădit neîntemeiate, apreciind că întârzierile nu au afectat esența dreptului reclamanților la executarea hotărârilor și nu le-au impus o sarcină individuală excesivă.
În motivare, judecătorii europeni au atras atenția și asupra modului în care jurisprudența instanțelor românești a influențat sistemul de salarizare a magistraților.
CEDO a observat că participarea judecătorilor la soluționarea unor chestiuni privind drepturi financiare de care puteau beneficia personal era susceptibilă să genereze conflicte de interese.
Totodată, Curtea a arătat că stabilirea priorităților bugetare și alocarea resurselor publice intră în competența autorităților executive și legislative.
Există însă o distincție importantă. CEDO a reiterat că lipsa fondurilor nu justifică, prin ea însăși, neexecutarea unei obligații stabilite prin hotărâre judecătorească. Soluția din această cauză a ținut cont de circumstanțele excepționale, constrângerile economice și modalitatea de eșalonare a plăților.
Dispută de 4,8 miliarde de lei între Guvern și Înalta Curte
Hotărârea CEDO apare la o săptămână după o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată pe 15 octombrie 2026.
Instanța supremă a menținut hotărârea prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să asigure fondurile pentru achitarea drepturilor salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.
Sumele aflate în discuție se ridică la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Cele două cauze au obiecte juridice diferite. Decizia CEDO privind plângerile celor cinci reclamanți nu anulează automat hotărârea definitivă a instanței supreme din România și nici nu stabilește o interdicție generală privind plata restanțelor salariale.
În mesajul său, Ilie Bolojan susține că noul Guvern trebuie să decidă cum va gestiona această obligație financiară.
„Actualul Guvern va avea de ales pe cine servește – România sau aristocrația bugetară”, a afirmat fostul premier.
Rămâne de văzut ce soluție va adopta Executivul pentru respectarea hotărârilor judecătorești și gestionarea impactului asupra bugetului de stat.
