Premierul României, Ilie Bolojan, a prezentat o radiografie a situației economice și bugetare a țării, subliniind că măsurile de disciplină financiară adoptate în a doua jumătate a anului trecut au permis reducerea deficitului bugetar cu peste 1% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată inițial.
Potrivit șefului Guvernului, aceste ajustări au contribuit la recâștigarea credibilității României în fața investitorilor și a piețelor financiare, într-un context economic dificil, marcat de presiuni bugetare și nevoia de reforme structurale.
Investiții menținute, în ciuda reducerii deficitului
Ilie Bolojan a subliniat că reducerea deficitului nu s-a făcut prin tăierea investițiilor. În 2025, investițiile publice au totalizat 137,5 miliarde de lei, echivalentul a peste 7% din PIB. Fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au înregistrat un nivel ridicat de supracontractare, iar proiectele au fost prioritizate.
Premierul a precizat că Guvernul a menținut disciplina financiară și a parcurs o primă etapă de reducere a cheltuielilor statului, în special în zona administrativă, concomitent cu creșterea veniturilor bugetare, inclusiv prin majorarea unor taxe.
Costuri economice și sociale
Șeful Executivului a recunoscut însă că aceste ajustări au avut efecte negative asupra economiei și populației. Reducerea deficitului a generat o contracție economică și a însemnat dificultăți suplimentare pentru mulți români, efecte care se resimt încă în viața de zi cu zi.
„Știu că, deocamdată, se resimt efectele negative ale reducerii deficitului”, a transmis premierul, adăugând că fără noi creșteri de taxe există acum o bază solidă pentru relansarea economică.
Bugetul pe 2026, construit pe baze realiste
Guvernul lucrează în prezent la construcția bugetului pentru anul 2026, cu o țintă de deficit de puțin peste 6%, care urmează să fie definitivată în perioada următoare. În același timp, estimările indică o scădere a inflației spre nivelul de 4%.
Obiectivul declarat este un buget axat pe relansare și investiții, susținut semnificativ din fonduri europene. Peste 15 miliarde de euro ar urma să provină din PNRR și politica de coeziune, bani care vor fi direcționați către infrastructură, economie și îmbunătățirea serviciilor publice.
Legislație pentru restrângerea cheltuielilor statului
La începutul lunii februarie, Guvernul intenționează să își angajeze răspunderea pe un pachet legislativ care vizează restrângerea cheltuielilor statului în administrație și susținerea relansării economice. Ulterior, Executivul urmează să adopte bugetul.
Premierul estimează că, din lunile următoare, pe fondul măsurilor de însănătoșire deja adoptate și al unei baze economice mai sănătoase, economia României va intra pe un traseu de relansare.
