O investigație publicată de Recorder scoate la iveală o parte puțin cunoscută din trecutul generalului Lucian Pahonțu, omul care conduce Serviciul de Protecție și Pază de peste 20 de ani. Documente din Dosarul Revoluției și mărturii identificate de jurnaliști arată că actualul șef al SPP a fost ofițer în Trupele de Securitate și s-a aflat, în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, în dispozitivul amplasat în zona Universității, unde represiunea împotriva manifestanților s-a soldat cu zeci de morți și sute de persoane rănite sau arestate.
Investigația Recorder reconstituie perioada de început a carierei lui Lucian Pahonțu, o etapă prezentată doar sumar în biografia oficială a actualului șef SPP.
Potrivit documentelor consultate de jurnaliști, între 1987 și 1990 Pahonțu a fost comandant de pluton la UM 0305 Băneasa, unitate care făcea parte din Trupele de Securitate. Comandamentul acestei structuri se afla, din 1986, în subordinea Departamentului Securității Statului.
Pe site-ul SPP, perioada respectivă apare mult mai general. CV-ul său menționează că între 1987 și 1990 a fost comandant de pluton în Ministerul de Interne, fără precizarea apartenenței la Trupele de Securitate.
Documentele îl plasează pe Pahonțu în dispozitivul de represiune din București
Cea mai importantă parte a investigației privește evenimentele din 21 decembrie 1989.
După transformarea mitingului organizat de Nicolae Ceaușescu într-o manifestație împotriva regimului, în centrul Bucureștiului au fost mobilizate forțe ale Ministerului de Interne, Trupelor de Securitate și Armatei.
Recorder a identificat documente care arată că plutonul condus de locotenentul Lucian Pahonțu a ajuns în acea seară în dispozitivul amplasat pe strada 13 Decembrie, actuala Ion Câmpineanu, la intersecția cu actualul bulevard Nicolae Bălcescu.
Este chiar zona în care s-au desfășurat confruntările violente din apropierea baricadei de la Intercontinental.
Raportul maiorului Gheorghe Rădulescu, citat de Recorder, menționează explicit că acesta a primit ordin să acționeze împreună cu un pluton comandat de căpitanul Emil Potinteu și locotenentul Lucian Pahonțu. Militarii erau echipați cu căști, scuturi, armament și muniție de luptă.
În acea noapte, represiunea din centrul Capitalei s-a soldat cu 48 de morți, aproximativ 150 de răniți și 1.245 de persoane bătute și arestate, potrivit datelor prezentate de Recorder.
Pahonțu confirma încă de atunci că s-a aflat în dispozitiv
Recorder a descoperit în Dosarul Revoluției inclusiv o declarație dată chiar de Lucian Pahonțu.
Actualul șef al SPP relata că, în jurul orei 22:00, a primit ordin să înlocuiască o subunitate aflată în dispozitiv pe strada 13 Decembrie și că plutonul său a preluat scuturile militarilor pe care îi înlocuise.
Pahonțu susținea însă că el și oamenii săi nu au avut contact cu manifestanții și că muniția unității a rămas în lăzi sigilate, fără să lipsească vreun cartuș.
Această precizare este importantă: documentele prezentate de Recorder confirmă prezența lui Pahonțu în dispozitivul de represiune, dar nu demonstrează că acesta ar fi împușcat personal manifestanți.
Investigația arată însă că alte declarații ale militarilor aflați în același dispozitiv descriu confruntări cu manifestanții și acțiuni desfășurate în zonă după spargerea baricadei.
Un fost coleg: „Noi am fost prezenți chiar acolo, la baricadă”
Recorder a discutat și cu Radu Grigoraș, fost ofițer al UM 0305, care spune că s-a aflat alături de Pahonțu în timpul evenimentelor.
Acesta confirmă că unitatea lor s-a aflat în zona baricadei și descrie scenele violente petrecute în acea noapte. În același timp, fostul militar susține că unitatea din care făcea parte nu a consumat muniție.
Documentele consultate de Recorder arată și că, după spargerea baricadei, militari din dispozitiv au primit misiunea de a bloca mai multe guri de metrou din zona Universitate, Colțea, Teatrul Național și Muzeul de Istorie.
Lucian Pahonțu era rudă cu generalul Vasile Milea
Investigația aduce în atenție și legătura de familie dintre actualul șef al SPP și generalul Vasile Milea, ultimul ministru al Apărării din perioada Nicolae Ceaușescu.
Surse din familie citate de Recorder susțin că Nicolae Pahonțu, tatăl actualului șef SPP, era văr primar cu Vasile Milea.
Un fost coleg al lui Pahonțu relatează chiar o întâlnire dintre tânărul locotenent și Vasile Milea în noaptea de 21 spre 22 decembrie, în zona în care acționau forțele de ordine.
Recorder îl leagă și de evenimentele din iunie 1990
Investigația merge mai departe de Revoluție. Recorder afirmă că Pahonțu și unitatea în care activa apar și în documentele privind evenimentele din 13 iunie 1990, când forțele de ordine au intervenit în Piața Universității, înaintea venirii minerilor în București.
Este o altă etapă sensibilă din cariera militară timpurie a celui care avea să ajungă, 15 ani mai târziu, la conducerea SPP.
De peste 20 de ani la conducerea SPP
Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază din decembrie 2005. În 2024 a fost trecut în rezervă cu gradul de general cu patru stele, însă a rămas în fruntea instituției.
În cele peste două decenii de mandat, România a schimbat trei președinți și 15 guverne, în timp ce Pahonțu și-a păstrat poziția.
Recorder notează că de-a lungul anilor numele acestuia a apărut și în controverse privind presupusa sa influență în zona politică, acuzații formulate inclusiv de politicieni.
Ce răspunde șeful SPP?
Jurnaliștii Recorder i-au transmis lui Lucian Pahonțu întrebări referitoare la informațiile descoperite despre trecutul său.
Șeful SPP nu a răspuns punctual acuzațiilor și documentelor prezentate, transmițând că activitatea sa s-a desfășurat cu respectarea normelor legale și a principiilor specifice carierei militare.
Investigația integrală, împreună cu documentele și materialele foto care stau la baza dezvăluirilor, poate fi consultată la Recorder – „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu”.
