Posibila încetare a mandatului de primar al Timișoarei al lui Dominic Fritz ar putea ajunge nu doar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ci și în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Fostul europarlamentar Alin Mituța susține că cetățenia germană a lui Fritz introduce în această dispută o componentă distinctă de drept european, deoarece acesta a candidat și a fost ales în România în baza unui drept garantat cetățenilor Uniunii Europene.
Argumentul apare în contextul controversei privind legea care ar putea conduce la încetarea mandatului lui Dominic Fritz. Primarul Timișoarei a anunțat deja că intenționează să își apere mandatul pe cale juridică, acuzând aplicarea retroactivă a unei sancțiuni.
Potrivit lui Alin Mituța, cazul ar putea avea însă o dimensiune europeană suplimentară tocmai pentru că Fritz este cetățean german.
Dreptul lui Dominic Fritz de a candida în România este garantat de legislația UE
Articolul 22 alineatul 1 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene stabilește că un cetățean european care locuiește într-un alt stat membru are dreptul să voteze și să candideze la alegerile locale în statul respectiv, în aceleași condiții ca cetățenii acestuia.
Același principiu este prevăzut și de Directiva 94/80, care reglementează exercitarea dreptului de vot și de a candida la alegerile locale pentru cetățenii UE care locuiesc într-un alt stat membru.
Alin Mituța consideră că tocmai acest lucru ar putea aduce o eventuală încetare a mandatului lui Fritz în sfera dreptului european.
„Dominic Fritz a fost ales prin aplicarea legislației europene care dă dreptul cetățenilor UE (cetățean german, în cazul lui) să candideze la alegerile locale din statul membru în care își au reședința”, a explicat fostul europarlamentar.
În opinia sa, dacă încetarea mandatului ar afecta exercitarea unui drept conferit prin tratatele europene, măsura ar putea fi analizată și din perspectiva Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
Carta UE garantează drepturile electorale ale cetățenilor europeni
Articolul 40 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE consacră dreptul cetățenilor Uniunii de a alege și de a fi aleși la alegerile locale în statul membru în care locuiesc, chiar dacă nu au cetățenia statului respectiv.
În discuție ar putea intra și articolul 49 al Cartei, invocat de Alin Mituța în legătură cu principiul neretroactivității.
„Posibila încetare a mandatului său ar aduce prejudicii dreptului conferit de tratatele UE, prin urmare intră în sfera controlului dreptului european și trebuie să respecte inclusiv articolul 49 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE”, susține Mituța.
Aceasta este însă o interpretare juridică formulată de fostul europarlamentar. Stabilirea aplicabilității acestor dispoziții în cazul concret ar reveni instanțelor.
CJUE s-a pronunțat anterior asupra drepturilor electorale ale cetățenilor UE
Argumentul este susținut și prin raportare la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Într-o hotărâre a Marii Camere din noiembrie 2024 privind Polonia, CJUE a analizat situația cetățenilor altor state membre cărora legislația poloneză nu le permitea să devină membri ai partidelor politice.
Curtea a apreciat că o asemenea diferență îi putea pune într-o poziție dezavantajoasă față de cetățenii polonezi în exercitarea drepturilor electorale.
Hotărârea este relevantă pentru principiul potrivit căruia dreptul cetățenilor europeni de a candida în alt stat membru trebuie să poată fi exercitat efectiv.
Cazul lui Dominic Fritz ar avea însă circumstanțe juridice diferite, iar eventuala aplicare a acestor principii ar trebui stabilită de instanță.
Ar putea fi analizată și proporționalitatea sancțiunii
Un alt articol al Cartei care ar putea deveni relevant este articolul 52, care stabilește condițiile în care pot fi limitate drepturile recunoscute de document.
O restrângere trebuie să fie prevăzută de lege, să respecte substanța dreptului și principiul proporționalității și să urmărească un obiectiv de interes general recunoscut de Uniune sau protejarea drepturilor altor persoane.
În cazul în care o instanță română ar considera că încetarea mandatului intră în sfera dreptului european garantat de articolul 40, ar putea apărea astfel și problema proporționalității măsurii.
Cum ar putea ajunge cazul lui Dominic Fritz la CJUE
O eventuală intervenție a Curții de Justiție a Uniunii Europene nu ar însemna că Dominic Fritz se poate adresa pur și simplu direct Curții de la Luxemburg pentru ca aceasta să decidă dacă rămâne primar.
Potrivit mecanismului descris, dacă prefectul ar constata încetarea mandatului, ordinul ar putea fi contestat la instanța de contencios administrativ.
În cadrul procesului, instanța română ar putea sesiza CJUE prin mecanismul întrebării preliminare prevăzut de articolul 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
Curtea de la Luxemburg ar urma să interpreteze dispozițiile relevante ale dreptului UE, nu să decidă direct cine ocupă funcția de primar al Timișoarei.
Ulterior, instanța din România ar soluționa cauza ținând cont de interpretarea oferită de CJUE.
Alin Mituța susține că, dacă instanța europeană ar considera încetarea mandatului incompatibilă cu dreptul Uniunii, judecătorul național ar trebui să aplice dreptul european și să lase neaplicată o normă națională contrară.
Cetățenia germană îi creează lui Fritz o situație juridică aparte
Elementul care diferențiază cazul lui Dominic Fritz de cel al unui primar român este chiar modul în care acesta și-a exercitat dreptul de a candida.
Fiind cetățean german cu reședința în România, posibilitatea sa de a participa la alegerile locale derivă inclusiv din drepturile acordate cetățenilor Uniunii Europene.
Tocmai de aceea, susține Alin Mituța, disputa privind încetarea mandatului ar putea depăși cadrul strict al legislației românești.
Rămâne însă de văzut dacă legea va produce efectiv încetarea mandatului lui Dominic Fritz, dacă va exista un ordin al prefectului și, ulterior, dacă instanța sesizată va considera necesară adresarea unei întrebări preliminare Curții de Justiție a Uniunii Europene.
