Ministerul Justiției, în colaborare cu Ministerul Finanțelor și ANAF, a elaborat un proiect de modificare a Legii insolvenței nr. 85/2014, care urmează să fie inclus în al doilea pachet de reforme al Planului Bugetar-Structural Național 2025–2031. Scopul declarat: eficientizarea procedurilor de insolvență, reducerea pierderilor bugetare și crearea unui cadru legal mai dur pentru administratorii care abuzează de mecanismele legale.
Răspundere extinsă pentru administratori, inclusiv de facto
Modificările vizează consolidarea regimului de răspundere a administratorilor care introduc intenționat firmele în insolvență. Proiectul de lege introduce:
- răspundere nu doar pentru administratorii formali, ci și pentru cei de facto;
- interdicția de a înființa societăți timp de 5 ani pentru administratorii găsiți vinovați, cu înscriere în Registrul Comerțului;
- interdicția de a ocupa funcții de conducere și de a fi numiți administratori speciali;
- noi motive de atragere a răspunderii, precum vânzarea frauduloasă a activelor către afiliați;
- prezumția că nedepunerea situațiilor financiare echivalează cu neținerea legală a contabilității.
Transparență mai mare pentru Fisc și alți creditori
Pentru a crește gradul de recuperare a creanțelor bugetare, se propun reguli clare privind informarea creditorilor și limitarea manipulărilor în procedură:
debitorul trebuie să notifice Fiscul cu 15 zile înainte de deschiderea procedurii;
justificarea detaliată a plăților prioritare față de creanțele curente;
transmiterea electronică a planului de reorganizare și a rapoartelor către creditori;
clarificări privind afilierea și limitarea numărului de creditori afiliați în comitet (maxim 1 din 7).
Măsuri pentru scurtarea duratei insolvenței
Pentru reducerea duratei procedurilor, proiectul include:
- obligația administratorului judiciar de a propune rapid falimentul când este cazul;
- licitații publice, conform Codului de procedură civilă, pentru activele care nu se vând în termen;
- închiderea procedurii imediat ce sunt îndeplinite obligațiile din planul confirmat, cu excepții limitate;
- crearea unei platforme informatice pentru desemnarea aleatorie a practicienilor;
- completarea atribuțiilor practicienilor în vederea închiderii rapide a dosarelor.
Impact bugetar și economic
Noile reglementări urmăresc nu doar un cadru juridic mai eficient, ci și reducerea deficitului bugetar. În special, autoritățile vizează IMM-urile care acumulează datorii bugetare mari și intră artificial în insolvență pentru a evita plata taxelor.
Ministerul Justiției subliniază că intervenția legislativă va fi una etapizată, cu accent pe protejarea interesului public, corecta evaluare a riscului investițional și întărirea disciplinei financiare în mediul de afaceri.
Proiectul urmează să fie promovat în perioada imediat următoare, în cadrul angajamentelor asumate prin Planul Bugetar-Structural Național.
