În contextul atacurilor recente ale Federației Ruse asupra infrastructurii portuare civile din Ucraina, în proximitatea granițelor României, propaganda rusă a lansat o nouă campanie de dezinformare menită să manipuleze opinia publică.
Noaptea de 16 spre 17 ianuarie a fost martora unor atacuri cu drone asupra porturilor ucrainene, acțiuni care au generat măsuri rapide de reacție din partea autorităților române, dar și o serie de afirmații false propagate de presa afiliată Kremlinului.
Dezinformarea rusă: un scenariu fantezist
Potrivit unor materiale publicate de presa rusă, atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene ar fi avut loc cu o zi mai târziu decât data reală și implică intervenția directă a forțelor militare române.
Într-un scenariu complet fabricat, presa rusă susține că România ar fi utilizat mijloace militare pentru a doborî dronele rusești, că ar fi transportat militari sau mercenari pe teritoriul ucrainean și că acest „atac” ar fi generat victime de partea română. Mai mult, aceleași surse propagandistice introduc în narațiune intervenția elicopterelor românești, afirmând că acestea ar fi sprijinit trupele ucrainene și ar fi evacuat răniții.
În realitate, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat doar identificarea resturilor unor drone de tip Geran 1/2 de proveniență rusească pe teritoriul României, fără să existe pagube materiale sau victime. Acțiunile autorităților române s-au limitat la alertarea populației și trimiterea unor aeronave F-16 în misiuni de poliție aeriană, conform procedurilor standard.
Obiectivele propagandei ruse
Acest tip de dezinformare se înscrie în strategia de influențare și manipulare a Kremlinului, având ca scopuri principale:
- Manipularea opiniei publice din România și NATO: Prin promovarea narativului că România este implicată într-un conflict direct cu Rusia, propaganda rusă urmărește să genereze panică și neîncredere în cadrul populației române și al aliaților.
- Mobilizarea publicului intern rus: Kremlinul continuă să promoveze mitul „cetății asediate”, încercând să justifice războiul din Ucraina ca pe o luptă împotriva NATO.
- Distragerea atenției de la agresiunile proprii: Prin răspândirea acestor povești fabricate, Rusia încearcă să acopere faptele reale – încălcarea normelor internaționale, militarizarea regiunii Mării Negre și invadarea Ucrainei.
MApN, împreună cu alte instituții naționale, a reacționat prompt, demontând afirmațiile false și prezentând informații bazate pe date verificabile. Monitorizarea spațiului aerian și intervențiile forțelor române au fost realizate conform procedurilor NATO, iar situația este sub control.
