Comisia Europeană a publicat astăzi cea de-a șasea ediție a Raportului privind Statul de Drept, document ce monitorizează anual situația din toate statele membre ale Uniunii Europene. Raportul evidențiază progresele considerabile făcute de România în domeniul justiției și al combaterii corupției, notează Ministerul Justiției într-un comunicat.
Printre realizările remarcate se află pașii importanți pentru aplicarea recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, consolidarea independenței procurorilor și poliției judiciare, dar și măsuri care facilitează accesul cetățenilor la asistență juridică. De asemenea, România a îmbunătățit transparența hotărârilor disciplinare în magistratură și a continuat reforma digitalizării justiției.
Pe zona anticorupție, raportul notează implementarea conform calendarului a Strategiei Naționale Anticorupție (2021-2025), un bilanț pozitiv în investigarea corupției la nivel înalt și reducerea semnificativă a dosarelor nesoluționate privind corupția în sistemul judiciar. Este în lucru și un proiect care să reglementeze „ușile turnante” pentru funcționarii publici.
Pentru prima dată după mai mulți ani, Comisia Europeană a decis să elimine recomandarea legată de necesitatea asigurării unor resurse umane suficiente în justiție, apreciind eforturile României de a stabiliza numărul de posturi ocupate.
Raportul mai subliniază inițiativele legislative pentru protecția jurnaliștilor și activiștilor împotriva proceselor abuzive (transpunerea directivei anti-SLAPP), în contextul consolidării pluralismului și independenței mass-media.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a salutat concluziile raportului: „Sunt recunoscute progresele substanțiale ale României în justiție și anticorupție. Voi menține ritmul reformelor pentru a asigura stabilitatea și independența sistemului judiciar, în beneficiul cetățenilor.”
Mecanismul anual privind statul de drept a fost instituit de Comisia Europeană în 2020 și analizează patru piloni: justiția, anticorupția, mass-media și echilibrul puterilor în stat. România a sprijinit constant acest instrument, considerându-l o garanție pentru aplicarea unitară a standardelor democratice în UE.
