Taxa pe hărnicie: Măsură de solidaritate sau pedeapsă pentru orașele performante?

Anul 2025 aduce o serie de schimbări fiscale importante, printre care creșterea impozitului pe dividende, reducerea pragului pentru microîntreprinderi și instituirea taxei pe construcții speciale. Cu toate acestea, cea mai controversată măsură rămâne așa-numita „Taxă pe hărnicie” sau „taxa de solidaritate”, care a stârnit revolta primarilor din marile orașe ale României.

Cum funcționează Taxa pe hărnicie?

Această taxă se aplică municipiilor care generează venituri din impozitul pe venit peste media națională. Concret, pentru fiecare leu cu care veniturile orașului depășesc media națională, 15% trebuie virat la bugetul de stat. Măsura a fost introdusă printr-un amendament la legea bugetului, votat recent în Parlament.

Un exemplu elocvent este Timișoara, unde primarul Dominic Fritz afirmă că orașul va pierde 13 milioane de euro din cauza acestei taxe. Cu un șomaj scăzut și salarii peste media națională, Timișoara are o cotă de impozit estimată la 3.700 lei pe locuitor, aproape dublu față de media națională de 2.000 lei. Diferența de 1.700 lei este astfel impozitată cu 15%, bani care vor ajunge la bugetul central.

„Acești bani ar fi putut fi folosiți pentru finalizarea stadionului, reparația trotuarelor, amenajarea de parcuri sau construirea de școli. În schimb, ajung la Guvern, unde pot fi distribuiți discreționar”, a declarat Dominic Fritz.

Primarii marilor orașe: „Performanța este pedepsită”

Nu doar Timișoara este afectată. La Bacău, primarul Lucian Stanciu-Viziteu estimează pierderi de 3 milioane de lei și critică mecanismul ca fiind o taxare a performanței. „Se încalcă principiul subsidiarității. Autoritățile locale ar trebui să aibă un buget predictibil și independent de deciziile arbitrare ale politicienilor de la centru”, susține edilul.

La Iași, primarul Mihai Chirica subliniază că amendamentul penalizează orașele cu venituri mari, forțandu-le să contribuie mai mult la bugetul național, fără un mecanism clar de redistribuire echitabilă a fondurilor.

Guvernul: „Este o măsură de solidaritate”

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, apără taxa, susținând că aceasta ajută la reducerea disparităților dintre regiunile bogate și cele sărace.

„Această regulă a fost implementată pentru a preveni migrarea populației către orașele mai dezvoltate și pentru a sprijini localitățile care pierd resurse. Suma colectată este mică raportat la bugetele municipiilor vizate”, a declarat ministrul.

Alte modificări fiscale pentru 2025

Pe lângă „Taxa pe hărnicie”, noul buget aduce și alte modificări fiscale semnificative:

• Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, aplicabil persoanelor juridice.
• Reducerea pragului pentru microîntreprinderi la 250.000 de euro, urmând ca din 2026 să scadă la 100.000 de euro.
• Reintroducerea taxei pe stâlp, sub forma unui impozit de 1,5% pe construcții speciale.

„Taxa pe hărnicie” este percepută diferit de autoritățile locale și Guvern. Primarii marilor orașe consideră că pierd bani esențiali pentru dezvoltare, în timp ce Executivul susține că fondurile redistribuite vor ajuta la echilibrarea decalajelor economice între regiuni.