Peste un milion de copii din România s-au confruntat cu cel puțin o formă de violență de-a lungul vieții, iar aproximativ 600.000 au trecut prin asemenea experiențe numai în ultimul an. Datele au fost prezentate luni, 9 noiembrie 2026, de premierul Luca Niculescu, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Victoria. Șeful Guvernului a anunțat că a fost elaborat un plan cu șapte direcții strategice și 57 de măsuri pentru prevenirea violenței, identificarea timpurie a cazurilor de abuz și îmbunătățirea intervenției instituțiilor responsabile de protecția copiilor.
Premierul a participat la conferința de încheiere a proiectului „Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate și capacitate instituțională sporită”, realizat în colaborare cu parteneri din Polonia, Comisia Europeană și UNICEF.
Proiectul a urmărit o mai bună înțelegere a fenomenului și identificarea unor soluții pentru îmbunătățirea modului în care instituțiile intervin atunci când un copil este expus violenței.
Peste 20.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare, înregistrate într-un singur an
Potrivit datelor prezentate de premier, direcțiile de protecție a copilului din România au înregistrat, în anul 2025, peste 20.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare.
Cifrele sunt îngrijorătoare, însă autoritățile recunosc că numărul situațiilor cunoscute oficial nu reflectă întreaga amploare a fenomenului.
Studiile citate în cadrul conferinței indică faptul că peste un milion de copii au experimentat cel puțin o formă de violență de-a lungul vieții, iar aproximativ 600.000 s-au confruntat cu asemenea situații în ultimul an.
Premierul Luca Niculescu a atras atenția că multe cazuri ajung în atenția publică și a instituțiilor abia după producerea unor evenimente grave.
Acesta a subliniat că protejarea copiilor presupune identificarea semnalelor de pericol înainte ca situațiile să se agraveze.
Luca Niculescu: „Uneori, reacția vine prea târziu”
Șeful Guvernului a recunoscut că, deși România dispune de legislație și instituții responsabile de protecția copilului, colaborarea dintre acestea nu funcționează întotdeauna corespunzător.
„Uneori, instituțiile nu comunică suficient între ele. Alteori, reacția vine prea târziu. Iar câteodată, semnele pe care le dă un copil în pericol trec neobservate”, a declarat premierul Luca Niculescu.
Potrivit acestuia, responsabilitatea instituțiilor este să ofere copiilor încrederea că vor fi ascultați atunci când solicită ajutor și că intervenția va avea loc la timp.
În mesajul publicat ulterior pe pagina sa de Facebook, premierul a insistat asupra necesității unei acțiuni comune, care să implice autoritățile publice, organizațiile societății civile și persoanele care lucrează direct cu minorii.
Un plan cu 57 de măsuri pentru prevenirea violenței împotriva copiilor
Foaia de parcurs elaborată în cadrul proiectului cuprinde șapte direcții strategice și 57 de măsuri propuse pentru îmbunătățirea sistemului de protecție a copilului.
Acestea urmăresc mai multe etape ale prevenirii și combaterii violenței.
- Prevenirea violenței, prin măsuri care să reducă riscul apariției abuzurilor.
- Identificarea timpurie a situațiilor de risc, pentru ca semnalele de alarmă să fie observate cât mai repede.
- Intervenția instituțiilor responsabile, atunci când există suspiciuni sau cazuri confirmate de violență.
- Recuperarea copiilor afectați, prin sprijinul necesar depășirii experiențelor traumatizante.
- Reintegrarea și sprijinirea pe termen lung, astfel încât copiii să poată reveni într-un mediu sigur.
Acestea sunt domeniile de intervenție evidențiate în prezentarea proiectului. Documentul integral, cu toate cele 57 de măsuri, nu a fost detaliat în declarația premierului.
Finalizarea proiectului nu înseamnă că toate măsurile au fost deja puse în aplicare. Următoarea etapă presupune colaborarea dintre instituțiile responsabile pentru transformarea recomandărilor în acțiuni concrete.
Ministerul Educației a început consultări privind siguranța în școli
În paralel cu proiectul de protecție a copiilor, Ministerul Educației a început un proces de consultare privind siguranța în unitățile de învățământ.
Subiectul este important în contextul incidentelor de violență care implică elevi și al necesității identificării unor soluții pentru prevenirea conflictelor și protejarea minorilor.
Premierul a anunțat și că Guvernul lucrează la finalizarea strategiei naționale pentru prevenirea radicalizării care poate conduce la extremism violent.
Cele două demersuri fac parte din eforturile autorităților de a aborda comportamentele violente și factorii de risc prin intervenții coordonate.
Ce ar putea însemna aceste măsuri pentru copiii din județul Vaslui
Aplicarea viitoarelor măsuri va presupune implicarea instituțiilor cu atribuții în protecția copilului din întreaga țară, inclusiv a celor din județul Vaslui.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui, unitățile de învățământ, serviciile de asistență socială și celelalte instituții responsabile pot avea un rol important în identificarea copiilor aflați în situații de risc și în intervenția pentru protejarea acestora.
O colaborare mai bună între școli, autorități și specialiști ar putea contribui la identificarea mai rapidă a cazurilor de abuz, neglijare sau violență.
Deocamdată, Guvernul nu a prezentat în cadrul acestui anunț un calendar de implementare pentru fiecare măsură, un buget distinct sau o repartizare a responsabilităților la nivelul județelor.
Premierul Luca Niculescu a subliniat că protejarea copiilor trebuie să devină o responsabilitate comună a instituțiilor și a societății.
„Când un copil cere ajutor, trebuie să știe că îl vom asculta și vom interveni la timp pentru a-l proteja”, a transmis șeful Guvernului.
