Afacerea „Wealth Bank”, menționată în dosarul de înșelăciune în care, potrivit G4Media, este vizat și Călin Georgescu, a fost investigată de jurnaliștii italieni încă din iunie 2025. Publicația IrpiMedia a documentat activitatea unor entități care ofereau servicii financiare fără autorizație în Italia, folosind presupuse licențe bancare din arhipelagul Comore. Printre persoanele care au relatat că au pierdut bani se numără un consultant italian care susține că i-au dispărut aproape 800.000 de euro. Separat, ancheta DIICOT anunțată luni, 21 septembrie 2026, privește un om de afaceri care ar fi transferat peste 1,1 milioane de euro drept garanții pentru o finanțare promisă, dar neobținută
Ce a descoperit presa italiană despre „Wealth Bank”
În iunie 2025, publicația de investigații IrpiMedia a relatat despre o rețea de entități financiare prezentate drept bănci, care ar fi atras bani de la oameni de afaceri din Italia și România. În centrul investigației se afla omul de afaceri italian Massimiliano Arena, asociat cu „Wealth Bank”.
Potrivit investigației, entitățile respective invocau autorizații emise în arhipelagul Comore, inclusiv pe insula Mwali, pentru a crea impresia că pot furniza servicii bancare. Jurnaliștii italieni au relatat că „Wealth Bank” desfășura activități în Italia fără autorizația necesară.
Investigația descrie un mecanism în care clienților li se prezentau oportunități de finanțare sau servicii financiare, iar sumele transferate ajungeau ulterior în conturi din străinătate și în structuri societare dificil de urmărit. Aceste constatări jurnalistice trebuie deosebite de faptele care vor fi stabilite, eventual, prin hotărâri judecătorești.
Un consultant italian spune că a pierdut aproape 800.000 de euro
IrpiMedia a relatat cazul unui consultant italian în marketing, prezentat sub pseudonimul „Alfredo Mancini”, pentru a-i proteja identitatea. Acesta a povestit că a pierdut aproape 800.000 de euro după ce a apelat la serviciile unei entități financiare pe care o considera bancă.
Jurnaliștii l-au întâlnit la Florența, unde acesta le-a prezentat documente referitoare la tranzacțiile și demersurile sale de recuperare a banilor. Cazul ilustrează modul în care, potrivit investigației italiene, prezentarea unei entități drept instituție bancară putea determina clienții să îi încredințeze sume importante.
Cazul consultantului italian și prejudiciul de peste 1,1 milioane de euro descris de DIICOT sunt relatări distincte. Informațiile disponibile nu permit prezentarea lor drept aceeași tranzacție sau însumarea automată a prejudiciilor.
Legătura relatată de G4Media cu dosarul în care este vizat Călin Georgescu
Luni, 21 septembrie 2026, DIICOT a anunțat efectuarea a cinci percheziții în București și Ilfov, într-un dosar privind constituirea unui presupus grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Potrivit procurorilor, trei persoane ar fi convins un om de afaceri că poate obține o finanțare de 6 milioane de euro de la o instituție bancară din străinătate, cu condiția depunerii unei garanții. Persoana vătămată ar fi transferat peste un milion de euro, apoi încă 100.000 de euro, după ce i s-ar fi propus majorarea creditului la 15 milioane de euro.
DIICOT a indicat un prejudiciu total de peste 1,1 milioane de euro, fără a publica numele persoanelor cercetate în comunicatul inițial.
G4Media a relatat, citând surse judiciare, că dosarul îi vizează pe Călin Georgescu, omul de afaceri Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena. Publicația a asociat mecanismul investigat de procurorii români cu afacerea „Wealth Bank”, despre care presa italiană scrisese cu mai bine de un an înainte.
Implicarea lui Călin Georgescu în presupusa schemă este o informație atribuită surselor citate de G4Media și face obiectul anchetei, nu un fapt stabilit printr-o condamnare.
Ce rămâne de clarificat în anchetă
Investigația publicată în Italia în 2025 oferă context despre activitățile atribuite entităților financiare asociate cu Massimiliano Arena. Ancheta DIICOT din România urmărește însă stabilirea unor fapte și responsabilități penale concrete în legătură cu prejudiciul reclamat de persoana vătămată.
Rămâne de stabilit ce rol ar fi avut fiecare persoană cercetată, traseul exact al banilor și relația dintre tranzacțiile investigate în România și entitățile financiare descrise de presa italiană.
Toate persoanele vizate de ancheta penală beneficiază de prezumția de nevinovăție.
