Sistemul energetic național este stabil, iar România nu se confruntă în acest moment cu riscuri privind alimentarea cu energie electrică, a anunțat Ilie Bolojan, după oprirea controlată a Unității 2 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. În paralel, autoritățile vor să deblocheze proiectul Bala 2, o investiție care ar putea crește semnificativ debitul de apă către Cernavodă și ar reduce riscul repetării unei asemenea situații.
Unitatea 2 a fost oprită joi, 13 august, pe fondul scăderii debitului Dunării. Cum și Unitatea 1 este indisponibilă, România a rămas temporar fără producția nucleară de la Cernavodă.
Potrivit lui Bolojan, deficitul de aproximativ 650 MW, echivalent cu aproape 10% din consumul național, este compensat printr-o combinație de producție hidro, eoliană și pe cărbune, precum și prin importuri.
„Toate estimările arată că nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național”, a transmis Ilie Bolojan.
Acesta le-a mulțumit și românilor care și-au redus consumul de energie în orele de seară.
România poate importa aproximativ 4.000 MW
Autoritățile au notificat Comisia Europeană cu privire la situația creată, iar România dispune, potrivit lui Bolojan, de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW.
Măsurile luate împreună cu Dispecerul Energetic Național permit compensarea producției pierdute la Cernavodă, însă Bolojan avertizează că intervențiile pe termen scurt nu rezolvă vulnerabilitățile sistemului energetic.
Acesta susține că actuala situație este determinată atât de seceta din bazinul Dunării, cât și de amânarea unor investiții care ar fi trebuit realizate în anii precedenți.
„România are nevoie nu doar de stingerea incendiilor. Are nevoie și de măsuri pe termen lung”, a transmis Bolojan.
În opinia sa, dacă lucrările proiectate pentru creșterea debitului Dunării către Cernavodă ar fi fost prioritizate, cele două unități ale centralei ar fi putut continua să asigure aproape 20% din necesarul de energie al țării.
Proiectul Bala 2 va fi deblocat
Una dintre principalele măsuri anunțate vineri este reluarea proiectului Bala 2.
Ilie Bolojan a semnat decizia privind constituirea unui grup interministerial care va avea ca obiectiv deblocarea investiției.
Proiectul include lucrări hidrotehnice, operațiuni de dragare și intervenții necesare pentru siguranța navigației. Scopul este creșterea cantității de apă care ajunge pe Dunărea Veche și, implicit, asigurarea debitului necesar Centralei de la Cernavodă.
Potrivit datelor prezentate de Bolojan, realizarea proiectului ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și aproape dublarea debitului.
Investiția are în spate un proces administrativ început în urmă cu aproximativ un deceniu.
„Studiul de fezabilitate a fost început în urmă cu 10 ani. Din 2024, proiectul are toate avizele și aprobările, inclusiv Hotărârea de Guvern privind indicatorii. Din păcate, Ministerul Transporturilor nu l-a considerat prioritar și nu l-a finanțat”, a declarat Bolojan.
Lucrările ar putea fi finalizate în trei ani
Planul Guvernului presupune prioritizarea proiectului, reverificarea soluțiilor tehnice, actualizarea costurilor și identificarea sursei de finanțare.
Administrația Fluvială de la Galați ar urma să organizeze licitația pentru proiectare și execuție.
Termenul avansat de Bolojan este de aproximativ trei ani.
Dacă proiectul va fi realizat conform planului, lucrările ar trebui să asigure necesarul de apă pentru răcirea actualelor Unități 1 și 2, dar și pentru viitoarele Unități 3 și 4 ale Centralei de la Cernavodă.
„Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările și asigura apa de răcire atât pentru reactoarele 1 și 2, cât și pentru reactoarele 3 și 4”, a precizat acesta.
Criza de la Cernavodă readuce în discuție investițiile energetice
Anunțul vine după mai multe zile în care autoritățile au încercat să contracareze efectele debitului foarte scăzut al Dunării prin intervenții de urgență.
Oprirea Unității 2 a eliminat aproximativ 650 MW din producția internă, într-un moment în care Unitatea 1 este, de asemenea, indisponibilă.
Situația a evidențiat vulnerabilitatea Centralei de la Cernavodă în perioadele de secetă hidrologică severă și necesitatea unor investiții care să asigure pe termen lung debitul de apă necesar răcirii reactoarelor.
Bolojan susține că problemele actuale nu pot fi rezolvate exclusiv prin măsuri de urgență, deoarece marile investiții energetice au nevoie de ani pentru a produce efecte.
„Când ai o funcție de răspundere, gândești pe termen lung, faci ceea ce trebuie, nu ceea ce dă bine”, a transmis acesta.
