Călin Georgescu a fost reținut luni, 21 septembrie 2026, după perchezițiile efectuate de procurorii DIICOT, potrivit informațiilor publicate de G4Media și confirmate ulterior de TVR Info. Fostul candidat la alegerile prezidențiale este cercetat într-un dosar care vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune, cu un prejudiciu estimat de anchetatori la peste 1,1 milioane de euro. Potrivit surselor citate de G4Media, la percheziții ar fi fost descoperite documente care păreau emise de Ordinul de Malta, precum și aparate de bruiaj. Reprezentantul diplomatic al Ordinului de Malta în România a declarat însă că organizația nu emite astfel de legitimații și că Georgescu nu este membru al Ordinului.
Potrivit G4Media, procurorii intenționează să îl prezinte pe Georgescu în fața Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Reținerea și arestarea preventivă sunt măsuri diferite: eventuala arestare preventivă trebuie decisă de instanță și nu rezultă automat din reținerea dispusă în cursul anchetei.
De la perchezițiile de dimineață la reținerea anunțată în cursul serii
Luni dimineață, Călin Georgescu a fost oprit în trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia pentru a asista la percheziții. În același dosar, anchetatorii au efectuat cinci percheziții în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea.
După aproximativ nouă ore de percheziții, Georgescu a fost dus la sediul central al DIICOT pentru audieri. La acel moment, deplasarea sa la sediul instituției nu echivala cu reținerea: G4Media relata că fusese adus în baza unui mandat de aducere. Ulterior, la ora 17:40, publicația a anunțat, citând surse, că procurorii au dispus reținerea sa.
La sediul DIICOT s-au adunat sute de susținători ai fostului candidat, care au scandat mesaje în favoarea sa. Jandarmeria a anunțat măsuri pentru delimitarea spațiului destinat persoanelor prezente și pentru menținerea accesului în instituție.
Ce ar fi descoperit procurorii: legitimații, presupuse pașapoarte și aparate de bruiaj
Potrivit informațiilor obținute de G4Media din surse judiciare, anchetatorii ar fi găsit la percheziții o legitimație cu aparență diplomatică pe numele lui Călin Georgescu, prezentată ca fiind emisă de Ordinul de Malta. Publicația a relatat ulterior că ar fi fost descoperite și alte două documente: un presupus „pașaport diplomatic”, în care Georgescu figura drept senator, și un așa-zis „pașaport de serviciu” emis de o entitate denumită Misiunea Comercială Europeano-Asiatică.
Originea și autenticitatea acestor documente nu au fost stabilite public printr-o concluzie oficială a anchetatorilor. Ambasadorul Ordinului de Malta în România a declarat pentru G4Media că Georgescu nu este membru al Ordinului și că organizația nu emite documente de tipul legitimației prezentate. Ordinul a avertizat anterior și asupra existenței unor documente false care îi folosesc numele în contexte de înșelăciune financiară. Acest avertisment nu stabilește, în sine, scopul pentru care ar fi fost deținute documentele descoperite la percheziții.
G4Media a mai relatat, tot pe baza unor surse, că procurorii ar fi găsit aparate de bruiaj. TVR Info a transmis că, potrivit propriilor surse, un astfel de aparat ar fi fost descoperit în mașina lui Georgescu. Nu au fost comunicate public concluzii oficiale privind utilizarea dispozitivelor sau eventuala lor legătură cu faptele investigate în dosarul de înșelăciune.
Dosarul de peste 1,1 milioane de euro: ce susțin procurorii
Potrivit informațiilor prezentate de DIICOT, ancheta privește un presupus mecanism prin care unei persoane vătămate i-ar fi fost promisă obținerea unei finanțări de 6 milioane de euro, cu condiția depunerii unei garanții. Persoana ar fi transferat peste un milion de euro, însă finanțarea promisă nu ar fi fost obținută.
Ulterior, potrivit anchetatorilor, i-ar fi fost prezentată posibilitatea majorării finanțării la 15 milioane de euro, în schimbul unei garanții suplimentare de 100.000 de euro. DIICOT estimează prejudiciul total la peste 1,1 milioane de euro.
G4Media îi identifică pe cei trei bărbați vizați de anchetă drept Călin Georgescu, omul de afaceri Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena. Potrivit publicației, dosarul a pornit de la plângerea omului de afaceri Răzvan Leu, care susține că a transferat banii pentru garanția unei finanțări pe care nu a mai primit-o. Acestea sunt acuzații investigate de procurori, nu fapte stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Ce urmează în anchetă
Potrivit informațiilor G4Media, după reținere, Călin Georgescu urmează să fie prezentat Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Instanța va decide asupra propunerii, iar măsura reținerii nu reprezintă o constatare a vinovăției.
DIICOT a precizat că persoanele cercetate beneficiază, pe întreg parcursul procesului penal, de drepturile și garanțiile prevăzute de lege, inclusiv de prezumția de nevinovăție.
