Călin Georgescu ar putea ieși din arest preventiv, după ce Tribunalul București a respins, luni, 26 octombrie 2026, solicitarea procurorilor DIICOT de prelungire a măsurii cu încă 30 de zile. Instanța a decis înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar pentru 60 de zile. Hotărârea nu este definitivă, iar fostul candidat la alegerile prezidențiale rămâne, deocamdată, în arest.
Decizia a fost pronunțată în dosarul în care Călin Georgescu este acuzat de implicare într-o presupusă înșelăciune de 1,1 milioane de euro, reclamată de un om de afaceri din Buzău.
Judecătorul Eduard Claudiu Corobană a respins propunerea DIICOT de prelungire a arestului preventiv și a dispus înlocuirea măsurii atât pentru Georgescu, cât și pentru Ionel Rusen, cercetat în aceeași cauză.
Actualele mandate de arestare preventivă expiră joi, 29 octombrie 2026.
De ce Călin Georgescu nu a fost eliberat imediat
Deși Tribunalul București a decis înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar, hotărârea nu poate fi pusă imediat în aplicare.
Potrivit soluției instanței, controlul judiciar va fi aplicat pentru o perioadă de 60 de zile, calculată de la data la care hotărârea va rămâne definitivă.
De asemenea, eliberarea celor doi inculpați este condiționată de definitivarea deciziei și de inexistența altor măsuri privative de libertate dispuse în cauze diferite.
Procurorii DIICOT au anunțat că vor contesta hotărârea la Curtea de Apel București.
Prin urmare, Călin Georgescu nu a fost pus în libertate, iar situația sa depinde de soluția definitivă privind măsura preventivă.
Curtea de Apel București hotărâse vineri menținerea arestului
Noua decizie vine la numai trei zile după ce Curtea de Apel București stabilise definitiv menținerea arestului preventiv pentru Călin Georgescu.
Pe 23 octombrie, instanța admisese contestația DIICOT împotriva unei hotărâri anterioare a Tribunalului București, prin care se decisese înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.
Cele două hotărâri privesc însă cereri diferite.
Decizia de vineri a vizat solicitarea inculpatului de înlocuire a măsurii preventive, în timp ce hotărârea de luni privește propunerea procurorilor de prelungire a arestului preventiv după expirarea mandatului aflat în vigoare.
Călin Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie 2026.
Acuzațiile din dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro
Dosarul instrumentat de DIICOT a pornit de la plângerea omului de afaceri Răzvan Leu, din Buzău, care susține că a fost prejudiciat cu aproximativ 1,1 milioane de euro.
Potrivit anchetatorilor, acestuia i-ar fi fost propusă participarea la o afacere cu metale prețioase, pentru care urma să fie obținută o finanțare de șase milioane de euro.
Călin Georgescu i-ar fi recomandat să ia legătura cu Ionel Rusen, care i-ar fi făcut cunoștință cu un cetățean italian prezentat drept reprezentant al unei bănci din Elveția.
Pentru obținerea creditului, omul de afaceri ar fi fost determinat să achite o garanție de un milion de euro.
Procurorii susțin că o parte din această sumă, respectiv 100.000 de euro, ar fi urmat să fie folosită pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Georgescu.
Ulterior, Răzvan Leu ar fi transferat încă 100.000 de euro, după ce i s-ar fi promis majorarea finanțării la 15 milioane de euro.
Creditul nu ar mai fi fost acordat, iar omul de afaceri susține că nu și-a recuperat banii.
Georgescu este cercetat și în alte dosare penale
Pe lângă dosarul de înșelăciune, fostul candidat la alegerile prezidențiale este vizat de alte anchete.
Pe 21 octombrie, DIICOT l-a pus sub acuzare într-un dosar privind presupusa încercare de identificare și afectare a unor dispozitive de supraveghere instalate de anchetatori în locuința sa din Mogoșoaia.
De asemenea, pe 22 octombrie, a fost audiat într-un dosar deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în legătură cu un presupus salut legionar făcut la ieșirea dintr-o biserică, pe 7 octombrie.
Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție în toate cauzele penale în care este cercetat. Hotărârile privind măsurile preventive nu reprezintă constatări definitive ale vinovăției.
