Călin Georgescu rămâne în arest preventiv, după ce Curtea de Apel București a admis, vineri, 23 octombrie 2026, contestația procurorilor DIICOT. Instanța a respins solicitarea fostului candidat la alegerile prezidențiale de a fi plasat în arest la domiciliu. Hotărârea este definitivă și a fost luată de un complet de divergență, după ce primii doi judecători nu au ajuns la un acord.
Decizia vine în dosarul în care Călin Georgescu este acuzat că ar fi participat la înșelarea unui om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro.
Fostul candidat la prezidențiale se află în arest preventiv din 29 septembrie, iar Tribunalul București decisese anterior, pe 13 octombrie, înlocuirea acestei măsuri cu arestul la domiciliu.
Procurorii DIICOT au contestat însă hotărârea, iar Curtea de Apel București le-a dat câștig de cauză.
Decizia a fost luată după intervenția unui al treilea judecător
Judecarea contestației a necesitat constituirea unui complet de divergență, deoarece cei doi magistrați care analizau cazul au avut opinii diferite cu privire la măsura preventivă.
Unul dintre judecători a considerat că arestul preventiv trebuie menținut, în timp ce celălalt a susținut înlocuirea acestuia cu arestul la domiciliu.
Pentru soluționarea divergenței, în complet a fost inclus un al treilea magistrat, iar decizia finală a fost adoptată cu majoritate de voturi.
Curtea de Apel București a desființat hotărârea Tribunalului București și a respins cererea de înlocuire a arestului preventiv.
Astfel, Călin Georgescu rămâne în arest, în condițiile măsurii preventive aflate în vigoare. Hotărârea de vineri nu reprezintă o condamnare în dosarul penal.
De ce decisese Tribunalul București plasarea în arest la domiciliu
Pe 13 octombrie, Tribunalul București admisese cererea formulată de Călin Georgescu pentru înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai puțin restrictivă.
Judecătorul Vlad Andriescu apreciase că situația personală a fostului candidat permite aplicarea arestului la domiciliu.
În motivarea soluției au fost luate în considerare lipsa antecedentelor penale, existența unui domiciliu stabil, situația familială și comportamentul acestuia în perioada în care s-a aflat sub control judiciar.
Procurorii DIICOT au considerat că măsura arestului preventiv trebuie menținută și au formulat contestație, soluționată definitiv vineri.
Acuzațiile din dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro
Ancheta DIICOT a pornit de la plângerea omului de afaceri Răzvan Leu, din Buzău, care susține că a fost prejudiciat cu 1,1 milioane de euro.
Potrivit procurorilor, acestuia i-ar fi fost propusă participarea la o afacere cu metale prețioase, pentru care urma să fie obținută o linie de credit de șase milioane de euro.
Călin Georgescu i-ar fi recomandat să ia legătura cu Ionel Rusen, care i-ar fi prezentat ulterior un cetățean italian, Massimiliano Arena, drept reprezentant al unei bănci din Elveția.
Pentru obținerea finanțării, omului de afaceri i s-ar fi cerut să achite o garanție de un milion de euro.
Anchetatorii susțin că 100.000 de euro din această sumă ar fi urmat să fie utilizați pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu.
Ulterior, Răzvan Leu ar fi transferat încă 100.000 de euro, după ce i s-ar fi promis posibilitatea majorării creditului la 15 milioane de euro.
Finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar omul de afaceri susține că nu și-a recuperat banii.
În aceeași cauză este cercetat și Ionel Rusen, aflat de asemenea în arest preventiv.
Susținătorii lui Georgescu discută despre organizarea unor proteste
După anunțarea deciziei Curții de Apel București, pe un grup de Telegram al susținătorilor lui Călin Georgescu au fost publicate mesaje prin care unii membri au cerut organizarea unor proteste.
Potrivit HotNews, mesajele au apărut pe grupul „Călin Georgescu COMUNITATEA OFICIALĂ”, unde mai mulți participanți au solicitat mobilizarea unui număr mare de persoane pentru susținerea fostului candidat.
Aceste reacții au venit după confirmarea faptului că Georgescu nu va fi transferat în arest la domiciliu.
Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție. Menținerea arestului preventiv reprezintă o măsură procesuală și nu stabilește vinovăția acestuia pentru faptele investigate.
