Inspectori ai Administrației Naționale „Apele Române” susțin că au fost puși în situația de a anunța conducerilor locale ce operatori economici urmau să verifice pentru a putea primi mașină de serviciu, iar unii afirmă că li s-ar fi cerut inclusiv să ignore anumite nereguli descoperite pe teren. Mărturiile au fost făcute publice, sub protecția anonimatului, de ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, care anunță o schimbare majoră: inspecția ar urma să fie coordonată la nivel național și scoasă de sub autoritatea conducerilor locale.
Informațiile apar într-un moment în care Ministerul Mediului pregătește reorganizarea Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), după ce o analiză organizațională a identificat zeci de vulnerabilități în funcționarea instituției. Intenția de a muta inspecția la nivel național și problemele privind distribuirea personalului sunt confirmate și de informațiile prezentate recent despre reorganizare.
Mărturiile prezentate de Diana Buzoianu ridică însă semne de întrebare asupra independenței unor controale efectuate în teritoriu.
„Nu primesc mașina până nu spun unde mă duc să fac controlul”
Una dintre relatările publicate de ministrul Mediului descrie o situație în care un inspector ar fi fost condiționat logistic înainte de efectuarea unui control.
„Mi s-a spus de la conducere că nu primesc mașina din instituție să merg în control, în calitate de inspector, până nu spun unde mă duc să fac controlul”, este mărturia prezentată de Diana Buzoianu.
Un alt inspector susține că presiunile ar fi continuat chiar și după ajungerea pe teren:
„Am ajuns acolo și mi s-a explicat de conducere că nu trebuie să văd diverse nereguli.”
O a treia relatare indică o problemă legată de apropierea dintre persoanele care conduc instituțiile locale și operatorii economici supuși verificărilor:
„La nivel local, șefii de instituții se știu cu cei care trebuie să fie controlați de noi.”
Mărturiile sunt prezentate anonim. Ministrul nu a indicat administrațiile bazinale în care lucrează inspectorii și nici operatorii economici sau controalele concrete la care se referă declarațiile.
Prin urmare, afirmațiile trebuie tratate în această etapă drept mărturii prezentate public de Diana Buzoianu, nu drept constatări individuale definitive privind fiecare situație descrisă.
Buzoianu reclamă un conflict în actualul sistem
Dincolo de acuzațiile inspectorilor, ministrul spune că problema ar fi una structurală.
Directorii administrațiilor bazinale sunt implicați în semnarea actelor de reglementare pentru operatorii economici din teritoriu, dar coordonează în același timp structurile care trebuie să îi controleze.
„Citesc iar raportul de analiză organizațională care tocmai a fost realizat pentru Apele Române. Și chiar în acest raport este explicat clar că există un conflict vădit la directorii de administrații bazinale, care semnează toate actele de reglementare pentru operatorii economici locali și apoi coordonează și activitatea de control pentru acei operatori locali”, a transmis Diana Buzoianu.
Ministerul Mediului semnalase încă din 2025 probleme importante în activitatea de inspecție și control a ANAR, după verificările Corpului de Control, vorbind atunci despre deficiențe majore de organizare și despre un declin al activității de control.
Schimbarea pregătită: inspectorii, coordonați de la nivel național
Diana Buzoianu spune că soluția va fi inclusă în proiectul de reorganizare a Apelor Române.
Inspecția ar urma să fie mutată la nivel național, ceea ce ar însemna că inspectorii nu ar mai fi subordonați direct conducerilor locale ale administrațiilor bazinale.
„Vom schimba această realitate. La reorganizarea ANAR, propunerea va fi clară: să mutăm inspecția la nivel național, astfel încât baronii locali să nu mai poată pune presiune pe inspectori”, a anunțat ministrul.
Măsura este deocamdată o propunere aflată în proiectul de reorganizare, nu o modificare deja intrată în vigoare. Intenția de centralizare a inspecției a fost prezentată public și odată cu concluziile analizei organizaționale ANAR.
Scopul declarat este ca un inspector să poată decide și desfășura un control fără riscul ca informația să ajungă, prin circuitul ierarhic local, la operatorul care urmează să fie verificat.
„Niciun inspector nu trebuie să spună ce operator economic va controla”
Buzoianu spune că noua organizare trebuie să elimine inclusiv posibilitatea ca accesul la resursele instituției să fie folosit pentru obținerea unor informații despre controalele programate.
„Niciun inspector din cadrul Apelor Române nu mai trebuie să suporte presiuni de la nivel local pentru că baronii locali au sunat directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor sau directorul Administrației Bazinale”, a transmis ministrul.
Aceasta continuă:
„Niciun inspector nu trebuie să mai dea cu subsemnatul și să spună ce operator economic local va controla pentru a putea primi o mașină cu care să meargă pe teren.”
Iar cea de-a treia situație pe care ministrul spune că vrea să o elimine privește intervențiile directe asupra constatărilor făcute de inspectori:
„Niciun inspector nu va mai răspunde ierarhic unui director care încearcă să-l convingă că trebuie să se uite în altă direcție și să nu vadă problemele de mediu.”
33 de riscuri identificate la Apele Române
Reorganizarea nu privește doar activitatea inspectorilor.
Analiza organizațională a ANAR a identificat 33 de riscuri: 17 foarte ridicate, șapte ridicate și nouă critice. Raportul propune 55 de măsuri care ar urma să fie implementate etapizat.
Una dintre problemele majore este modul în care este distribuit personalul.
Structurile administrative și de suport sunt considerate supradimensionate în raport cu zonele operative. La Administrația Bazinală de Apă Olt, de exemplu, aproximativ 38,5% din personal lucrează în structurile de suport.
Raportul identifică aproximativ 270 de posturi care ar putea fi mutate din zona de suport către activitățile de execuție și teren.
Diana Buzoianu a precizat că obiectivul reorganizării nu este concedierea personalului, ci redistribuirea acestuia către activitățile în care există deficit.
Există și o problemă generațională: peste 35% dintre angajații ANAR au mai mult de 55 de ani, în timp ce instituția întâmpină dificultăți în atragerea specialiștilor tineri.
Ani întregi fără controale la exploatări de agregate
Problema independenței și eficienței controalelor capătă o greutate suplimentară după constatările făcute recent în zona Administrației Bazinale de Apă Olt.
Diana Buzoianu a prezentat cazul unor exploatări de agregate minerale care ar fi modificat relieful pe aproximativ 100 de hectare, fiind estimate prejudicii de ordinul zecilor de milioane de lei.
Potrivit informațiilor prezentate de ministru, perioade foarte lungi ar fi trecut fără efectuarea unor controale la societățile vizate.
Aceste constatări au determinat-o pe Buzoianu să vorbească despre o „problemă sistemică” în interiorul Apelor Române și despre necesitatea schimbării modului în care funcționează inspecția.
Reorganizarea ANAR intră într-o etapă decisivă
Proiectul nu este încă finalizat. Diana Buzoianu declara la începutul lunii septembrie că elaborarea draftului pentru reorganizarea ANAR se află într-un stadiu „destul de avansat”.
Printre schimbările aflate pe masă se numără, așadar, redistribuirea a aproximativ 270 de posturi, întărirea activităților operative și, mai ales, scoaterea inspecției de sub coordonarea conducerilor locale.
Dacă propunerea va fi adoptată în forma anunțată, ar fi una dintre cele mai importante modificări ale sistemului de control al Apelor Române: directorii locali nu ar mai avea în subordine inspectorii care verifică operatorii economici din propriul teritoriu.
Iar mărturiile făcute publice acum de Diana Buzoianu explică argumentul central al reformei: un control de mediu trebuie să poată începe fără ca inspectorul să fie obligat să spună conducerii locale, pentru a primi o mașină, la ce firmă urmează să bată la poartă.
sursa: Aktual24.ro
