Premierul interimar Ilie Bolojan susține că România a reușit să își reducă semnificativ deficitul bugetar în 2026, dar avertizează că rezultatele obținute în ultimul an pot fi pierdute rapid dacă viitorul Guvern abandonează reformele și revine la creșterea cheltuielilor. Mesajul vine în plină incertitudine privind desemnarea unui nou premier, Bolojan afirmând că România are nevoie „rapid” de un Guvern cu puteri depline și de un prim-ministru dispus să ia inclusiv decizii nepopulare.
Șeful Guvernului interimar a prezentat bilanțul primelor șapte luni ale anului și susține că măsurile de consolidare fiscală adoptate începând de anul trecut au schimbat direcția finanțelor publice.
Datele oficiale privind execuția bugetară confirmă o reducere importantă a deficitului: acesta a coborât de la 76,44 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2026. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 3,99% la 2,34%. Reducerea nominală este de aproximativ 37%.
Bolojan: „Am schimbat direcția anul trecut”
„Suntem într-un moment important pentru evoluția României. Am schimbat direcția anul trecut, iar măsurile luate până acum au funcționat”, afirmă Ilie Bolojan.
Premierul interimar pune accent pe reducerea deficitului și spune că România trebuie să continue apropierea de o situație în care cheltuielile statului să poată fi susținute din resursele disponibile.
„Fiecare punct de scădere ne apropie de echilibrul în care să consumăm ce producem, nu ceea ce împrumutăm”, susține Bolojan.
Cifrele arată însă o imagine mai complexă a ajustării. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, până la 412,31 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 2,9%, la 460,39 miliarde de lei. O parte importantă a îmbunătățirii vine, așadar, din creșterea veniturilor statului.
Cheltuielile cu salariile statului au scăzut cu peste 4 miliarde de lei
Bolojan evidențiază și reducerea cheltuielilor de personal.
În primele șapte luni ale anului, acestea au ajuns la 95,67 miliarde de lei, cu 4,06 miliarde de lei, respectiv 4,1%, sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025. Ponderea lor în PIB a coborât la 4,7%.
În schimb, investițiile publice au continuat să crească.
Statul a cheltuit 76,51 miliarde de lei pentru investiții, cu aproximativ 14,83 miliarde de lei mai mult decât în primele șapte luni ale anului trecut. Peste 71% din investiții au fost susținute prin fonduri europene și PNRR.
„Aceasta este direcția corectă: reducem cheltuielile care nu pot fi susținute și protejăm investițiile care dezvoltă România”, afirmă Ilie Bolojan.
Bolojan recunoaște efectul asupra economiei: „Această corecție a avut și un efect de contracție”
Premierul interimar admite că măsurile luate pentru reducerea dezechilibrelor bugetare au avut și un cost economic.
„Da, această corecție a avut și un efect de contracție economică. Consumul a scăzut cu partea care era pe datorie, cu bani împrumutați. Economia a pierdut creșterea, de fapt iluzorie, adusă de acest consum pe datorie”, afirmă Bolojan.
Acesta le mulțumește românilor pentru ceea ce numește „un efort colectiv al societății”.
Mesajul său trasează însă o linie clară între bilanțul Guvernului interimar și responsabilitatea viitorului Executiv.
„Suntem într-o situație de provizorat care nu trebuie să mai continue”
Bolojan cere formarea rapidă a unui Guvern cu puteri depline.
„Suntem într-o situație de provizorat care nu trebuie să mai continue”, spune premierul interimar.
El afirmă că actualul Executiv a reușit să gestioneze PNRR, să păstreze încrederea în România în contextul evaluărilor de rating și să traverseze mai multe crize, dar subliniază că „instrumentele unui guvern interimar sunt limitate”.
Bolojan introduce în acest context și un atac direct la PSD, pe care îl acuză de eșecul adoptării legii salarizării.
„Incertitudinea politică și eșecul adoptării legii salarizării, din cauza iresponsabilității PSD, creează îndoieli că se va putea menține controlul cheltuielilor și în anii următori”, afirmă premierul interimar.
Acuzația reprezintă poziția politică a lui Ilie Bolojan.
Avertisment pentru 2027 și 2028
Problema majoră, spune Bolojan, nu este doar situația bugetară din prezent, ci ceea ce urmează după încheierea PNRR.
Viitorul Guvern va trebui să continue reducerea deficitului în condițiile în care granturile din PNRR nu vor mai susține investițiile la nivelul actual, cheltuielile pentru apărare vor rămâne ridicate sau vor crește, iar salariile și pensiile vor pune în continuare presiune asupra bugetului.
La acestea se adaugă costurile datoriei publice.
Primele șapte luni din 2026 arată deja dimensiunea problemei: cheltuielile statului cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei, în creștere cu 26,5% față de perioada similară din 2025.
Bolojan: „Sunt două variante”
Premierul interimar spune că România a ajuns într-un punct în care direcția următorilor ani va depinde decisiv de viitorul Executiv.
În primul scenariu, noul Guvern continuă reformele, controlează cheltuielile și schimbă modelul economic dinspre consum finanțat prin datorie către investiții.
Al doilea scenariu este cel asupra căruia Bolojan lansează cel mai puternic avertisment.
„Dacă nu va continua reformele structurale sau, chiar mai rău, va ceda tentației populiste de a deschide robinetul banilor și al consumului, vom reveni la o situație chiar mai rea decât cea anterioară, pentru că niciun finanțator nu va mai crede că suntem capabili să ne schimbăm”, afirmă acesta.
„Această variantă trebuie evitată pentru România”, adaugă Bolojan.
Ce profil de premier vrea Ilie Bolojan
Mesajul este transmis chiar în momentul în care la Cotroceni continuă discuțiile pentru găsirea unui candidat care să poată obține voturile necesare învestirii unui nou Guvern.
Fără să indice un nume, Ilie Bolojan descrie profilul pe care îl consideră necesar pentru următorul prim-ministru.
„Un asemenea guvern poate fi condus doar de un premier responsabil, care înțelege exact situația, un premier dispus la efortul constant și adesea impopular de a face ce trebuie, nu ce sună bine”, afirmă Bolojan.
Premierul interimar merge chiar mai departe și spune că viitorul șef al Guvernului trebuie să fie pregătit să își riște funcția pentru aplicarea reformelor:
„Un premier dispus să muncească pentru țară, cu mandatul pe masă, dacă e nevoie, și care are un program credibil de guvernare.”
