Premierul României, Ilie Bolojan, atrage atenția asupra unor dezechilibre structurale majore din administrația publică locală, evidențiate în urma analizelor comparative realizate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.
Datele centralizate în ultimii ani arată că România se află semnificativ sub media europeană în ceea ce privește veniturile proprii ale autorităților locale, în timp ce dependența de transferurile de la bugetul de stat este una dintre cele mai ridicate din UE.
Potrivit premierului, în prezent, veniturile provenite din transferuri de la bugetul de stat reprezintă 7,43% din PIB, în timp ce veniturile proprii ale administrațiilor locale, altele decât transferurile, ajung doar la 1,51% din PIB. Acest raport face ca ponderea transferurilor în bugetele locale să fie de 83,1%, comparativ cu o medie de 51,1% la nivelul Uniunii Europene.
Un alt dezechilibru semnificativ este legat de nivelul taxelor și impozitelor locale. În România, acestea generează venituri de doar 0,74% din PIB, față de media europeană de 3,68%.
Situația este similară și în cazul taxelor pe proprietate, unde România înregistrează 0,55% din PIB, comparativ cu 1,85% media UE. Premierul explică aceste diferențe prin baza fiscală redusă, nivelul scăzut al taxelor și problemele persistente de colectare, factori care transferă presiunea financiară către bugetul central.
Dezechilibrele sunt accentuate și de structura cheltuielilor. În România, cheltuielile cu salariile din administrațiile locale reprezintă 3,07% din PIB, în condițiile în care veniturile din taxe și impozite locale sunt de doar 0,74% din PIB.
În Uniunea Europeană, situația este aproape echilibrată: cheltuielile salariale sunt de 3,59% din PIB, iar veniturile din taxele locale ajung la 3,68% din PIB. Astfel, în timp ce în majoritatea statelor UE salariile din administrația locală sunt acoperite din resurse proprii, în România acestea depășesc de peste trei ori veniturile locale.
În paralel, România se remarcă printr-un nivel ridicat al investițiilor la nivel local. Acestea ajung la 2,98% din PIB, aproape dublu față de media UE, care este de 1,56%.
Raportate la resursele proprii ale autorităților locale, de 1,51% din PIB, investițiile sunt aproape duble, fiind susținute în mare parte din programe naționale, precum Anghel Saligny, și din fonduri europene.
Diferențele între localități rămân însă semnificative: municipiile reședință de județ și localitățile cu activitate economică puternică se află într-o situație mai bună, în timp ce multe alte comunități se confruntă cu dezechilibre accentuate.
Premierul subliniază că, deși sistemele administrative diferă de la o țară la alta, comparațiile rămân relevante și indică necesitatea unor corecții structurale. În acest context, pachetul de reformă în administrație este prezentat ca o soluție pentru reducerea acestor dezechilibre.
Măsurile propuse vizează creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale și cofinanțarea investițiilor, reducerea cheltuielilor de personal în instituțiile supradimensionate, stimularea dezvoltării economice locale, descentralizarea competențelor și susținerea performanței administrative.
Ilie Bolojan a precizat că aceste aspecte au fost prezentate autorităților locale în cadrul discuțiilor recente, subliniind că obiectivul reformei este o administrație mai eficientă, mai responsabilă financiar și mai orientată către nevoile cetățenilor.
