Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a reacționat după noile acuzații lansate de Rusia la adresa României în contextul preluării operatorului Portului Internațional Giurgiulești de către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța. Șefa diplomației române consideră că declarațiile Moscovei reflectă nemulțumirea față de consolidarea rolului regional al României și față de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
Reacția vine după ce Iuri Pilipson, oficial al Ministerului rus de Externe, a acuzat România că acordă sprijin militar și logistic Ucrainei și a susținut că Portul Giurgiulești ar fi utilizat inclusiv pentru transportul unor mărfuri destinate forțelor armate ucrainene.
Întrebată la Digi24 dacă mesajul Moscovei trebuie interpretat drept o amenințare la adresa României, Oana Țoiu a pus declarațiile în contextul schimbărilor geopolitice și economice din regiune.
„Este o nemulțumire pe care Rusia o are față de creșterea influenței regionale a României, față de creșterea gradului de conectare a Republicii Moldova cu Europa, cu Uniunea Europeană”, a declarat ministrul Afacerilor Externe.
România a preluat operatorul Portului Giurgiulești
În centrul disputei se află Portul Internațional Liber Giurgiulești, un obiectiv strategic pentru Republica Moldova și pentru transporturile regionale.
La 28 aprilie 2026, BERD a finalizat vânzarea participației sale în ICS Danube Logistics, operatorul portului, către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, companie deținută de statul român.
Portul Constanța a preluat astfel integral operatorul și s-a angajat să investească în dezvoltarea capacității portuare, modernizarea infrastructurii și conectarea mai puternică a Giurgiuleștiului la coridoarele europene de transport.
Portul are o importanță deosebită deoarece este singurul port al Republicii Moldova cu acces pentru nave maritime și este amplasat în apropierea frontierelor cu România și Ucraina.
Oana Țoiu a subliniat că preluarea operatorului nu reprezintă rezultatul unei inițiative apărute recent, discuțiile dintre București și Chișinău fiind mai vechi și cunoscute public.
„România are niște obiective foarte clare legate de creșterea propriei economii, de creșterea aportului pe care îl avem, inclusiv în comerțul internațional”, a explicat ministrul.
Giurgiulești poate consolida poziția logistică a României
Preluarea operatorului portuar oferă României un rol economic mai important într-o zonă aflată la intersecția rutelor comerciale dintre România, Republica Moldova și Ucraina.
Investiția vine într-un moment în care Portul Constanța și-a consolidat deja importanța regională, în special după declanșarea războiului din Ucraina și perturbarea rutelor tradiționale de transport prin Marea Neagră.
Oana Țoiu consideră că dezvoltarea Giurgiuleștiului trebuie privită atât prin prisma avantajelor economice, cât și a influenței regionale pe care România o poate exercita.
„Pentru România, dincolo de obiectivul economic, această achiziție contribuie și la creșterea influenței pe care o avem în regiune. Ca hub logistic, portul Constanța este de asemenea esențial și recunoscut global ca un port cheie pentru a echilibra accesul, chiar și al altor continente, la resursele de hrană necesare”, a afirmat ministrul.
Rusia acuză România de sprijin militar și logistic pentru Ucraina
Declarațiile care au provocat reacția Bucureștiului au fost făcute de Iuri Pilipson, director al celui de-al Doilea Departament European din cadrul Ministerului rus de Externe.
Oficialul rus a susținut că România ar fi deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct Ucrainei.
Acesta a afirmat și că Portul Giurgiulești ar fi devenit un punct de tranzit pentru diferite categorii de mărfuri transportate către Ucraina, inclusiv pentru necesitățile armatei ucrainene.
Afirmațiile au fost publicate de agenția rusă de stat TASS, fără prezentarea unor dovezi independente care să demonstreze acuzațiile referitoare la utilizarea portului.
Oana Țoiu acuză Moscova de propagandă
Ministrul Afacerilor Externe consideră că mesajele venite din Rusia trebuie analizate și în contextul propagandei Kremlinului.
„Rusia încearcă să mute atenția în afara granițelor sale tocmai pentru că la ei acasă nu doar că nu funcționează suficient propria propagandă, dar au ajuns să ia decizii bazate pe frică”, a declarat Oana Țoiu.
Șefa diplomației române a făcut referire și la situația opoziției politice din Rusia și la restricțiile cu care se confruntă reprezentanții acesteia.
În opinia ministrului, declarațiile îndreptate împotriva României trebuie privite într-un context regional mai amplu, în care influența Moscovei în Republica Moldova scade în paralel cu apropierea Chișinăului de structurile europene.
Republica Moldova avansează spre Uniunea Europeană
Un alt element invocat de Oana Țoiu este accelerarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.
În ultimele luni, Chișinăul a făcut noi pași în procesul de negociere cu Uniunea Europeană, inclusiv în domenii care privesc statul de drept, funcționarea instituțiilor, economia și politica externă și de securitate.
Pentru România, integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă un obiectiv strategic susținut constant la nivel diplomatic.
Preluarea operatorului Portului Giurgiulești adaugă acestei relații și o componentă economică și logistică importantă. Integrarea infrastructurii portuare moldovenești cu Portul Constanța poate consolida conexiunile comerciale ale Republicii Moldova cu România și cu piața europeană.
În acest context, Oana Țoiu interpretează criticile Moscovei drept o reacție atât la creșterea influenței regionale a României, cât și la diminuarea legăturilor Republicii Moldova cu Rusia în favoarea integrării europene.
