Într-o mișcare neașteptată care reconfigurează scena politică din România, Marcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat (PSD), a anunțat joi retragerea formațiunii sale din coaliția de guvernare. Decizia vine într-un moment tensionat, cu implicări majore asupra viitorului guvernării.
„PSD se retrage cu demnitate de la masa discuțiilor, dar nu fugim de responsabilitate. Vom vota în Parlament un guvern de dreapta! O facem pentru că această țară are nevoie urgent de un Guvern care să gestioneze problemele curente până la alegerile prezidențiale care vor urma,” a transmis Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook.
Contextul politic și impactul deciziei
Retragerea PSD din coaliție lasă în urmă un vid politic dificil de gestionat. Fără sprijinul celor 122 de parlamentari PSD (86 deputați și 36 senatori), o majoritate funcțională în Parlament devine aproape imposibil de format. Partidele rămase în coaliție – PNL, USR și UDMR – nu dețin suficiente locuri pentru a susține un guvern majoritar, chiar dacă s-ar alătura grupului minorităților naționale.
Astfel, un guvern minoritar devine singura opțiune viabilă, o situație care ridică semne de întrebare asupra capacității de a adopta măsuri urgente, precum cele menționate recent de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Acesta a declarat că următorul guvern va trebui să implementeze măsuri nepopulare, inclusiv înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor – o decizie pe care Ciolacu a refuzat să o asume, potrivit declarațiilor șefului PNL, Ilie Boloș.
Ruptura dintre partenerii de coaliție
În mesajul său, Ciolacu a invocat lipsa de unitate și incapacitatea partenerilor din coaliție de a depăși conflictele ideologice.
„Nu poți construi nimic durabil cu parteneri care sunt incapabili să depășească propriile orgolii și clișee ideologice. Nu poți face nimic cu așa-ziși parteneri cărora le e ‘silă’ să stea la masă cu tine,” a spus liderul PSD. Declarația sa sugerează un climat tensionat în cadrul coaliției, amplificat de cerințele USR, care a condiționat sprijinul său prin demisia președintelui Klaus Iohannis la finalul mandatului, pe 21 decembrie.
Elena Lasconi, lidera USR, a dat un ultimatum celorlalte partide din coaliție, cerând o decizie până luni. Aceste presiuni par să fi contribuit la decizia PSD de a părăsi coaliția.
Ce urmează?
Fără PSD, guvernul de dreapta propus de Ciolacu ar fi sprijinit doar pentru a gestiona problemele curente până la alegerile prezidențiale. Această perioadă de tranziție riscă însă să fie marcată de instabilitate politică. Pe de altă parte, partidele pro-europene rămase (PNL, USR, UDMR) nu dispun de majoritatea necesară pentru a avansa proiecte legislative majore.
Situația actuală expune fracturile profunde din politica românească și dificultatea de a crea alianțe stabile. Cu alegerile prezidențiale la orizont, decizia PSD poate influența semnificativ viitorul politic al țării, iar efectele acesteia rămân de urmărit.
