Retrospectiva anului 2024: Un an al marilor schimbări, drame și speranțe în lume

Războaie devastatoare în Orientul Mijlociu și în Ucraina, răsturnarea de la putere a unor lideri autoritari, guverne demise, alegeri cu finale neașteptate și catastrofe naturale la scară fără precedent – anul 2024 se încheie ca unul dintre cei mai dramatici și tulburi ani din istoria recentă, relatează News.ro.

Războaiele care au marcat 2024

1. Orientul Mijlociu
   Ofensiva Israelului în Fâșia Gaza a continuat pe parcursul întregului an, cu bombardamente aproape zilnice și operațiuni militare, soldate cu mii de victime. În paralel, Israelul s-a confruntat și cu amenințarea Hezbollah în Liban. Cu ajutorul unor tactici de război neobișnuite – cum ar fi încărcarea cu explozibili a unor pagere și stații de emisie-recepție – Israelul a reușit să elimine liderul Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, și apoi, la scurt timp, pe liderul Hamas, Yahya Sinwar.
   Națiunile Unite și organizațiile umanitare au atras atenția asupra dezastrului umanitar din Gaza, unde se află încă în captivitate câteva zeci de ostatici israelieni. Promisiunea președintelui american ales, Donald Trump, de a pune capăt tuturor războaielor din regiune pare să deschidă un drum spre o posibilă încetare a focului, dar multe incertitudini rămân.
2. Războiul din Ucraina
   Conflictul izbucnit în februarie 2022 s-a prelungit și în acest an, ajungând la pragul simbolic de 1.000 de zile de lupte. În noiembrie, administrația Biden, aflată la final de mandat, a autorizat folosirea rachetelor americane cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei, o mișcare controversată și interpretată de analiști ca un ultim gest de susținere a Kievului, înainte de revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump.
   Pe fondul discuțiilor tot mai dese despre un posibil acord de pace, Ucraina și-a încheiat anul cu o infrastructură energetică devastată și cu mai multe teritorii pierdute față de începutul lui 2024. În plus, prezența trupelor nord-coreene alături de Rusia și asasinarea șefului forțelor ruse de protecție nucleară, Igor Kirillov, au sporit îngrijorările privind escaladarea conflictului.
3. Războiul civil din Sudan
   În Sudan, războiul civil a intrat în al doilea an, lăsând în urmă mii de morți și milioane de oameni dezrădăcinați, lipsiți de hrană și asistență. Comunitatea internațională avertizează că situația umanitară este una dintre cele mai grave din lume și că perspectivele pentru un armistițiu durabil rămân sumbre.

Căderea liderilor autoritari și schimbări politice de anvergură

1. Înlăturarea regimului Assad în Siria
   După 54 de ani de dictatură familială, regimul dinastic Assad s-a prăbușit într-o singură săptămână, în decembrie. Rebelii conduși de grupul Hayat Tahrir al-Sham (HTS) au cucerit Alepul, apoi au avansat rapid spre Hama, Homs și, în final, Damasc. În lipsa sprijinului Rusiei și Iranului, ocupate cu propriile conflicte, trupele lui Bashar al-Assad au capitulat fără o luptă semnificativă, iar liderul sirian a fugit la Moscova, unde a primit azil politic.
   În Siria, speranța revenirii acasă pentru milioanele de refugiați este însoțită de teamă: preluarea puterii de către islamiștii din HTS redeschide posibilitatea renașterii unor grupări radicale, precum Statul Islamic. Totodată, Israelul a continuat să lovească ținte militare din Siria, pentru a împiedica orice transfer de armament către guvernul interimar.
2. Schimbări majore la Kremlin și dispariția lui Navalnîi
   Vladimir Putin și-a început al cincilea mandat la președinția Rusiei după un scrutin considerat de Occident drept „o farsă”. În februarie, criticul său cel mai cunoscut, Aleksei Navalnîi, a murit în circumstanțe suspecte în închisoarea de maximă securitate din Arctica, stârnind valuri de indignare internațională.
   Totuși, Moscova a arătat și o ușoară deschidere diplomatică atunci când a negociat eliberarea a 16 deținuți occidentali și disidenți ruși în schimbul a 10 cetățeni ruși deținuți în afara țării. În paralel, regimul lui Putin a continuat să impună pedepse grele pentru „trădare” și „terorism” intern, menținând o atmosferă de teamă și represiune.
3. Haos politic în Bangladesh
   Premierul Sheikh Hasina a fugit în India, pe fondul protestelor masive ale studenților, revoltați de o lege controversată care le oferea șanse inegale de angajare. Hasina fusese deja acuzată de reprimarea opoziției și de fraudarea alegerilor din ianuarie. După plecarea ei, laureatul Nobel Muhammad Yunus a devenit premier interimar. Protestele s-au transformat însă în haos și violențe la nivel național, iar poliția și armata, demoralizate, nu au mai putut stăvili valul de anarhie.
4. Venezuela și încă un mandat pentru Maduro
   Nicolas Maduro a obținut controversatul al treilea mandat, în pofida acuzațiilor grave de fraudă și a represiunii violente asupra protestatarilor. Rezultatul a fost contestat pe scară largă, iar opoziția este decapitată: candidatul Edmundo Gonzalez Urrutia a fugit în Spania, în vreme ce Maria Corina Machado se ascunde. Peste 2.400 de persoane au fost arestate, iar bilanțul victimelor din proteste este de câteva zeci de morți și sute de răniți.

An electoral cu deznodăminte neașteptate

1. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă
   În ciuda problemelor penale și a pronosticurilor care indicau, inițial, prima femeie președinte a SUA, Kamala Harris, Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie cu o retorică accentuată împotriva migrației și politicilor climatice. Trump a supraviețuit chiar și unui atentat, în iulie, când un glonț i-a trecut pe la ureche în timpul unui miting în aer liber, în Pennsylvania.
   Victoria lui Trump ridică semne de întrebare privind viitorul ajutorului american pentru Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, președintele ales promițând să „pună capăt tuturor războaielor” și să blocheze orice asistență militară străină neapărat necesară.
2. Alegerile din Europa
   • În Marea Britanie, Partidul Laburist al lui Keir Starmer a învins categoric, preluând guvernarea după 14 ani de dominare conservatoare.
   • Franța a fost marcată de tulburări politice majore: după alegerile anticipate neconcludente din iulie, premierul Michel Barnier a pierdut o moțiune de cenzură și a avut cel mai scurt mandat din istoria republicii, de doar 91 de zile. Este deja al patrulea prim-ministru sub președintele Emmanuel Macron într-un singur an, iar acum Francois Bayrou a preluat șefia guvernului.
   • În Germania, cancelarul Olaf Scholz a fost înlăturat printr-un vot de cenzură, iar în februarie 2025 vor avea loc alegeri anticipate. Totodată, Alternativa pentru Germania (AfD), partid de extremă dreaptă, a obținut scoruri istorice la alegerile regionale și amenință status quo-ul politic.
   • În Austria, extrema dreaptă a câștigat un scrutin care a surprins întreaga Europă.
   • România și-a anulat alegerile prezidențiale din cauza suspiciunilor de interferență a unei puteri străine, ceea ce a provocat un scandal de proporții atât la București, cât și în instituțiile europene.

Dezastre naturale fără precedent

2024 a fost, conform specialiștilor, cel mai cald an înregistrat în istoria meteorologiei, cu temperaturi-record și fenomene climatice extreme pe toată planeta:

• Cutremurul din Peninsula Noto (Japonia), chiar în prima zi a anului, a ucis cel puțin 250 de oameni.
• Inundațiile, alunecările de teren și valurile de căldură au făcut ravagii pe toate continentele, de la Afganistan și Pakistan, până în Indonezia, Brazilia sau Europa.
• Furtuna Boris din septembrie a provocat inundații catastrofale în Europa Centrală, iar Spania a fost lovită de cele mai grave inundații din ultimul secol în luna octombrie.
• În Africa, sezonul ploios neobișnuit de intens a provocat mii de victime, mai ales în vestul și centrul continentului.
• Incendiile de vegetație au lovit Brazilia, Canada și Statele Unite, în timp ce uraganele Beryl și Helene au afectat grav zonele de coastă din America de Nord.
• Un ciclon de o intensitate nemaivăzută a lovit arhipelagul african Mayotte la final de an, măturând sate întregi.

Tulburări și scandaluri în Asia

• Coreea de Sud
  Președintele Yoon Suk Yeol a declanșat o criză politică majoră la începutul lui decembrie, când a impus legea marțială, acuzând principalul partid de opoziție de trădare și simpatii pentru Coreea de Nord. Parlamentul s-a opus și a suspendat prerogativele lui Yoon după doar șase ore, iar prim-ministrul Han Duck-soo a preluat interimatul. Fostul ministru al Apărării, Kim Yong-hyun, considerat arhitectul loviturii, a încercat să se sinucidă în detenție.
• Declinul economic al Chinei
  Beijingul a încercat să repună pe picioare a doua economie a lumii, măcinată de criza imobiliară și de consumul scăzut. În tot acest timp, războaiele comerciale cu Statele Unite și Uniunea Europeană s-au accentuat, cu tarife vamale suplimentare pentru mașinile electrice și bateriile produse în China, dar și cu măsuri „antidumping” chineze contra unor importuri din UE. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a promis la rândul său că va impune tarife și mai dure împotriva Beijingului.

Problemele Boeing și noua „cutie a Pandorei” din aviație

Gigantul american a fost lovit de o serie de incidente și eșecuri în 2024:

• Pe 5 ianuarie, o ușă și o bucată de fuselaj de la un Boeing 737 Max s-au desprins în zbor, la câteva minute după decolare, iar în aprilie un capac de motor al unui 737-800 s-a deschis în aer.
• Boeing a pledat vinovat într-un proces legat de tragediile din 2018 și 2019, când prăbușirea a două avioane 737 Max a dus la moartea a sute de persoane.
• În domeniul spațial, naveta Starliner, care a transportat astronauți NASA către Stația Spațială Internațională, s-a întors fără echipaj din cauza unor defecțiuni grave la propulsoare.
• Compania și-a schimbat conducerea, a concediat 17.000 de angajați și se confruntă cu multiple procese care îi pot compromite stabilitatea financiară pe termen lung.

Social media, sub asaltul guvernelor

Marile platforme online au fost supuse unor presiuni și sancțiuni dure:

• Telegram: Fondatorul Pavel Durov, de origine rusă, a fost arestat în Franța, fiind acuzat că nu a luat măsuri eficiente împotriva conținutului extremist de pe rețea.
• Platforma X (fosta Twitter): A fost blocată timp de 40 de zile în Brazilia, sub acuzația de dezinformare, și a putut reveni online doar după achitarea unor amenzi uriașe.
• TikTok: Statele Unite i-au cerut să se separe de proprietarul chinez, Bytedance, riscând interzicerea totală pe piața americană. Deja Uniunea Europeană investighează platforma pe motive similare și a introdus restricții temporare pe parcursul anului.

2024, un an plin de tensiuni, dar și de speranțe

Anul 2024 se încheie cu lumea mai fragilă ca oricând. De la războaie și catastrofe naturale, până la transformări politice și economice profunde, omenirea pare să se afle la o răscruce periculoasă. Schimbarea leadership-ului în SUA, prăbușirea unor dictaturi considerate „eterne” și valul de fenomene meteo extreme conturează un tablou dramatic, dar care poate oferi și oportunitatea unor noi începuturi.