România a renunțat la investiția de 10 milioane de euro prin care urmau să fie modernizate și dotate cabinetele de planificare familială din țară. Unitățile medicale în care sunt monitorizate sarcinile, sunt depistate infecțiile cu transmitere sexuală și cancerul de col uterin sau sunt oferite servicii de contracepție au fost eliminate complet din PNRR, după ce Ministerul Sănătății a constatat că achizițiile nu mai pot fi finalizate la timp.
Investiția fusese inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență în 2022. Inițial, 83 de cabinete de planificare familială urmau să beneficieze de lucrări de renovare, echipamente medicale și sprijin pentru dezvoltarea serviciilor.
În 2025, numărul cabinetelor a fost redus la 24, iar valoarea contractelor de finanțare a ajuns la aproximativ 1,13 milioane de lei, echivalentul a puțin peste 215.000 de euro.
În iulie 2026, investiția a fost eliminată complet din PNRR, potrivit unei investigații publicate de Snoop.
Ministerul Sănătății nu a finalizat achizițiile la timp
Cabinetele de planificare familială urmau să primească mese ginecologice, ecografe portabile, aparate pentru depistarea infecțiilor cu transmitere sexuală și alte echipamente necesare consultațiilor și investigațiilor.
Primele documente pentru achizițiile centralizate au fost transmise către Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate abia în februarie 2026.
În martie au fost lansate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice proceduri pentru cumpărarea unor ecografe, analizoare medicale, frigidere speciale și scaune ginecologice.
Licitația pentru scaunele medicale a fost anulată deoarece nu s-a înscris niciun ofertant. Procedura pentru ecografe și analizoare a fost contestată, iar Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a stabilit că unele cerințe tehnice erau prea restrictive.
ONAC a decis ulterior anularea achiziției, motivând că scopul procedurii nu mai putea fi atins, iar măsurile de remediere nu mai puteau fi aplicate în timpul rămas.
Achiziția frigiderelor a fost, la rândul său, întârziată de contestații.
Ministerul Sănătății a confirmat că eliminarea investiției din PNRR a fost determinată de imposibilitatea finalizării achizițiilor publice în termen.
Alexandru Rogobete spunea în aprilie că proiectul era în termen
În aprilie 2026, fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete declara că procedurile de achiziție erau încă în termen și că licitațiile urmau să fie finalizate.
Rogobete a fost secretar de stat în Ministerul Sănătății în momentul în care a fost creat programul pentru dotarea cabinetelor și a avut în responsabilitate fondurile europene din PNRR pentru domeniul sănătății.
El a recunoscut atunci că modificările din PNRR au fost făcute în funcție de stadiul de implementare, termene și posibilitatea transferării unor proiecte către alte programe europene.
În luna iulie, după eliminarea investiției, fostul ministru nu a mai răspuns solicitărilor jurnaliștilor Snoop.
Actuala conducere a Ministerului Sănătății susține că investiția nu a fost abandonată, ci mutată în Programul de Sănătate gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Nu există însă, în informațiile prezentate, un termen clar pentru dotarea cabinetelor sau garanția că toate proiectele vor primi finanțarea promisă.
Cabinete cu aparatură veche de zeci de ani
Medicii care lucrează în rețeaua de planificare familială spun că fondurile din PNRR reprezentau una dintre puținele șanse de modernizare după mai multe decenii fără investiții importante.
În cabinetul medicului Diana Bonea din Baia Mare, masa ginecologică are aproximativ 50 de ani, iar ecograful este folosit de peste un deceniu.
Cabinetul fusese declarat eligibil pentru finanțare. Medicul solicitase, printre altele, un analizor pentru depistarea infecțiilor cu transmitere sexuală, o masă ginecologică nouă și un ecograf portabil.
În Focșani, medicul Cătălin Groza lucrează în singurul cabinet de planificare familială rămas în județul Vrancea. Aparatura nu a mai fost schimbată de peste 30 de ani, iar cabinetul nu mai primește contraceptive gratuite.
Proiectul său fusese declarat eligibil, dar a fost eliminat din program încă din 2025.
Situații asemănătoare există și în alte județe. În Sibiu mai funcționează un singur medic într-un cabinet de planificare familială, pentru o populație de aproximativ 468.000 de persoane.
Mobilierul și calculatorul sunt vechi, iar steriletele și prezervativele ajung doar sporadic, prin donații ale organizațiilor neguvernamentale.
Servicii gratuite pentru femei și persoane vulnerabile
Cabinetele de planificare familială au fost create în urmă cu aproape 40 de ani pentru prevenirea sarcinilor nedorite, reducerea avorturilor, scăderea mortalității materne și infantile și prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală.
Pacienții se pot prezenta fără trimitere de la medicul de familie și fără să fie asigurați. Serviciile sunt gratuite, iar accesul nu este condiționat de prezentarea actului de identitate.
Din acest motiv, cabinetele au un rol important pentru adolescenți, persoane cu venituri reduse și comunități vulnerabile.
Prin investiția din PNRR urmau să fie finanțate testarea pentru infecții cu transmitere sexuală, monitorizarea sarcinii, screeningul pentru cancerul de col uterin, consilierea privind contracepția și educația pentru sănătate.
Fondurile ar fi trebuit să susțină și pregătirea medicilor.
Mai puțin de jumătate dintre cabinete mai funcționează
În anii 1990 funcționa o rețea mult mai extinsă de cabinete de planificare familială. În prezent au mai rămas aproximativ 120 în întreaga țară, iar în unele județe există un singur astfel de cabinet.
Rețeaua se confruntă și cu lipsa personalului. Mulți dintre medicii actuali se apropie de vârsta pensionării, iar în ultimii ani nu au mai existat programe de formare pentru noi specialiști în planificare familială.
Unii dintre medici spun că vor continua să lucreze și după pensionare, în măsura în care starea de sănătate și aprobările administrative le vor permite. În lipsa lor, mai multe cabinete riscă să fie închise.
Adriana Radu, președinta Asociației Sexul vs Barza, consideră că responsabilitatea pentru eliminarea proiectului din PNRR aparține Ministerului Sănătății, deoarece instituția nu a reușit să finalizeze achizițiile până în 2026.
Asociația a contribuit la conceperea investiției și a lucrat la proiectul Strategiei Naționale pentru Sănătate Reproductivă și Sexuală 2025–2030, document care nu a fost încă adoptat.
România riscă să piardă și alte fonduri din PNRR
Termenul pentru absorbția fondurilor din PNRR expiră la sfârșitul lunii august 2026.
Noua variantă a planului propus de România a fost aprobată de Comisia Europeană și urma să ajungă la Consiliul Uniunii Europene pe 7 august.
Granturile au fost menținute, însă componenta de împrumuturi a fost redusă cu 1,2 miliarde de euro față de versiunea propusă în 2025.
România mai are de încasat aproximativ 7,5 miliarde de euro. Față de alocarea totală aprobată inițial în 2021, țara a pierdut aproximativ 9 miliarde de euro.
Marius Vasiliu, specialist în politici publice și fost secretar de stat în Ministerul Investițiilor Europene, avertizează că România riscă și penalizări pentru țintele și reformele asumate, dar neîndeplinite.
Potrivit calculelor sale, Ministerul Sănătății a pierdut, începând din 2021, aproximativ 1,8 miliarde de euro din granturile destinate spitalelor. Din cele 40 de spitale incluse inițial în PNRR pentru finanțare nerambursabilă au mai rămas șapte.
România, cea mai ridicată mortalitate prin cancer de col uterin din UE
Pierderea investiției vine în condițiile în care România are cea mai ridicată rată a mortalității provocate de cancerul de col uterin din Uniunea Europeană.
Potrivit raportului OECD din 2025, rata este de 12 decese la 100.000 de femei, cu 239% peste media Uniunii Europene.
Medicii și organizațiile care activează în domeniul sănătății reproductive atrag atenția și asupra numărului ridicat de nașteri în rândul mamelor minore, a cazurilor de infecții cu transmitere sexuală și a nivelului redus de vaccinare împotriva HPV.
În lipsa echipamentelor, a contraceptivelor gratuite și a personalului medical pregătit, adresabilitatea cabinetelor a scăzut constant.
Medicii avertizează că eliminarea fondurilor riscă să slăbească și mai mult o rețea care ar trebui să reprezinte prima linie de prevenție pentru sănătatea femeilor, a mamelor și a copiilor.
