România va pierde aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR după ce PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens asupra noii Legi a salarizării. Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri eșecul negocierilor și a precizat că cele patru partide își asumă împreună ratarea jalonului. Reforma ar urma totuși să fie continuată, cu obiectivul adoptării noii legi până la sfârșitul anului 2026.
Negocierile privind salarizarea angajaților din sistemul public s-au desfășurat în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale, însă diferențele dintre partide și solicitările venite din partea diferitelor categorii profesionale nu au putut fi depășite.
„Începând cu luna mai, Administrația Prezidențială a mediat o discuție între PSD, PNL, USR și UDMR pe tema legii salarizării. Din păcate, în ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii”, a transmis președintele Nicușor Dan.
Miza financiară este una uriașă. Adoptarea reformei salarizării reprezenta un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, de care depindeau aproximativ 770 de milioane de euro.
Nicușor Dan: Partidele își asumă împreună pierderea banilor
În loc să înainteze în Parlament o variantă asupra căreia nu există consens doar pentru respectarea formală a termenului, partidele au decis să continue negocierile.
Consecința este însă pierderea sumei asociate jalonului PNRR.
„Trebuie remarcat faptul că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR”, a declarat Nicușor Dan.
Noua Lege a salarizării este una dintre reformele importante asumate de România prin PNRR și ar trebui să schimbe modul în care sunt stabilite veniturile angajaților din sectorul public.
Discuțiile au provocat în ultimele săptămâni nemulțumiri în mai multe domenii. Sindicatele au contestat diferite prevederi și au solicitat modificări, în timp ce autoritățile trebuie să păstreze cheltuielile în limita anvelopei salariale negociate cu Comisia Europeană.
Președintele spune că reforma nu trebuia amânată din 2022
Nicușor Dan a pus actualul blocaj și pe seama întârzierilor acumulate în ultimii ani. Potrivit președintelui, o reformă atât de complexă a ajuns să fie negociată sub presiunea unui termen foarte scurt.
„Această reformă esențială pentru întregul sistem bugetar nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022. Am ajuns astfel ca un subiect atât de complicat și cu implicații sociale și economice majore să fie dezbătut sub o uriașă presiune a timpului”, a afirmat șeful statului.
Proiectul noii legi este unul amplu, deoarece privește practic întregul sistem bugetar și presupune reașezarea grilelor și a raporturilor dintre salariile diferitelor categorii profesionale.
În variantele discutate anterior, noua lege urma să introducă o valoare de referință utilizată împreună cu coeficienții de salarizare și să modifice inclusiv raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistem.
Proiectul este aproape finalizat din punct de vedere tehnic
În ciuda eșecului politic, Nicușor Dan susține că negocierile din ultimele luni nu au fost inutile. O mare parte dintre aspectele tehnice ale viitoarei legi au fost stabilite.
„Legea fiind aproape finalizată din punct de vedere tehnic”, a precizat președintele.
Problema care trebuie rezolvată în continuare este însă una dintre cele mai dificile: împărțirea banilor disponibili între diferitele categorii de angajați ai statului.
„Decizia politică a partidelor va stabili cum va fi distribuită anvelopa salarială între diferitele categorii profesionale și, implicit, nivelul veniturilor pentru fiecare categorie profesională din sistemul bugetar”, a explicat Nicușor Dan.
Spațiul de negociere este limitat și de suma totală pe care statul o poate aloca salarizării. În negocierile anterioare, plafonul discutat ajunsese la 12,1 miliarde de lei, după ce fusese renegociat în raport cu nivelul inițial de 8 miliarde de lei.
Sindicatele contestă forma actuală a reformei
Blocajul politic vine și pe fondul opoziției sindicatelor față de mai multe prevederi discutate pentru viitoarea lege.
Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național – Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, CSDR, Meridian și Blocul Național Sindical – au respins forma actuală a proiectului, considerând că problemele semnalate în timpul negocierilor nu au fost rezolvate.
Discuțiile sunt cu atât mai complicate cu cât orice creștere acordată unei categorii profesionale trebuie analizată în raport cu suma totală disponibilă.
Nicușor Dan a avertizat că anvelopa salarială convenită cu Comisia Europeană nu poate acoperi toate solicitările formulate de organizațiile sindicale.
„Această anvelopă nu va putea răspunde tuturor solicitărilor sindicale”, a transmis președintele.
PSD, PNL, USR și UDMR promit adoptarea legii până la sfârșitul anului
Pierderea banilor din PNRR nu înseamnă abandonarea reformei.
Potrivit președintelui, cele patru partide au convenit să continue lucrul asupra proiectului și să adopte noua Lege a salarizării până la sfârșitul anului 2026.
„Cel mai important, partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană”, a precizat Nicușor Dan.
Anterior, partidele ajunseseră la un acord politic privind necesitatea adoptării reformei, iar proiectul fusese pregătit la nivelul Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor.
Prin urmare, disputa nu mai privește necesitatea unei noi legi, ci modul concret în care resursele disponibile vor fi împărțite între profesori, medici, angajații administrației, personalul din justiție și celelalte categorii de bugetari.
Cert este că termenul asociat finanțării europene nu mai poate fi respectat. România pierde aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR, în timp ce reforma salarizării este împinsă spre finalul anului 2026.
