România a rămas joi, 13 august, temporar fără producție de energie nucleară, după oprirea Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
Reactorul a fost deconectat de la Sistemul Energetic Național pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, după mai multe zile în care autoritățile au încercat să mențină condițiile necesare funcționării. Unitatea 1 este deja indisponibilă, astfel că producția nucleară a României a ajuns temporar la zero.
Unitatea 2 a fost oprită joi
Procedurile pentru oprirea controlată a Unității 2 au început joi dimineață. Puterea reactorului a fost redusă treptat, iar unitatea a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național.
Prin oprirea reactorului, România a pierdut temporar aproximativ 680 MW de producție internă, într-o perioadă în care consumul de energie rămâne ridicat.
Situația este cu atât mai importantă cu cât Unitatea 1 de la Cernavodă era deja oprită. În condiții normale de funcționare, cele două reactoare reprezintă una dintre principalele surse stabile de energie ale României și asigură aproximativ o cincime din necesarul național.
România trebuie să compenseze cei aproximativ 680 MW
Oprirea Unității 2 nu înseamnă automat că populația rămâne fără energie electrică. Sistemul Energetic Național este construit astfel încât pierderea unei capacități de producție să poată fi compensată prin celelalte surse disponibile și prin schimburile transfrontaliere.
În acest caz, printre soluțiile folosite se numără producția hidro disponibilă, alte capacități interne și importurile de energie. Schimburile transfrontaliere sunt, de altfel, un mecanism normal de funcționare într-un sistem energetic european interconectat.
Miza este însă menținerea permanentă a echilibrului dintre producție și consum, mai ales în orele cu cerere ridicată.
Nivelul Dunării a făcut imposibilă continuarea funcționării
Problema care a dus la oprirea reactorului este legată de nivelul foarte scăzut al Dunării.
În ultimele zile au fost încercate mai multe soluții pentru îmbunătățirea situației hidrologice în zona Cernavodă. Autoritățile au intervenit inclusiv pentru redistribuirea unei părți din debitul Dunării către Dunărea Veche și pentru menținerea unui nivel suficient al apei.
Guvernul a alocat fonduri pentru aceste intervenții, iar amplasarea barjelor pe brațul Bala a reușit să câștige timp pentru funcționarea Unității 2.
Scăderea nivelului Dunării a continuat însă, iar Nuclearelectrica a decis oprirea controlată a reactorului. Compania a anunțat oficial această măsură înaintea operațiunii.
Când va putea fi repornită Unitatea 2?
În acest moment, întrebarea esențială este cât timp va rămâne România fără producția Unității 2.
Revenirea reactorului depinde în primul rând de evoluția condițiilor hidrologice și de existența nivelului de apă necesar funcționării în condiții de siguranță.
Prin urmare, o dată exactă pentru revenirea la producția normală nu poate fi stabilită doar calendaristic.
Situația va depinde de evoluția Dunării în următoarele zile și de evaluările tehnice realizate la Cernavodă.
Un test important pentru Sistemul Energetic Național
Oprirea simultană a celor două unități de la Cernavodă reprezintă o situație importantă pentru sistemul energetic românesc, deoarece energia nucleară este în mod obișnuit una dintre cele mai stabile componente ale producției interne.
România dispune însă de avantajul interconectării cu sistemul energetic european, care permite importul și exportul de energie în funcție de producție, consum și condițiile pieței.
O situație similară, cu indisponibilitatea temporară a ambelor unități nucleare, a existat și în luna mai 2026. La acel moment, Transelectrica preciza că Sistemul Electroenergetic Național funcționa în condiții de siguranță și sublinia rolul interconectărilor europene în reducerea riscului unor perturbări majore.
Actualul episod are însă o cauză diferită și readuce în discuție vulnerabilitatea infrastructurii energetice în fața perioadelor de secetă hidrologică severă.
Seceta devine și o problemă energetică
Situația de la Cernavodă arată cât de strâns sunt legate infrastructura energetică și resursele de apă.
Seceta afectează direct producția hidro, iar nivelurile extreme ale Dunării pot pune probleme inclusiv unei surse de energie considerate stabile, precum cea nucleară.
Din această perspectivă, oprirea Unității 2 este mai mult decât un incident punctual. Este un test pentru capacitatea României de a compensa rapid dispariția unei surse importante de producție și un argument suplimentar pentru investițiile în capacități noi, stocare, rețele și interconectări.
Pentru moment, România a rămas temporar fără producția nucleară de la Cernavodă, iar cei aproximativ 680 MW furnizați până joi de Unitatea 2 trebuie compensați din celelalte resurse ale sistemului energetic și prin schimburile cu statele vecine
