Cititorii noștri, oameni subțiri, care știu să aprecieze umorul fin, se vor întreba, desigur, ce legătură poate fi între cele două noțiuni. Niciuna, vom răspunde ferm! Doar că ambele sunt la fel de iluzorii!
Ion, soțul Ilenuței, întrebat de prieteni, după noaptea nunții, dacă aleasa lui a fost fată mare ori ba, a răspunns sec:
– Unii spun că da, alții spun că nu!
Tot așa de ambiguă pare, la prima analiză, și victoria în alegerile locale, revendicată de cele două mari partide care domină eșichierul politic, PNL și PSD.
Pe de o parte, PNL-ul aduce drept argument procentele câștigate la nivel național, de cealaltă parte, PSD-ul are mai mulți primari în funcție, ceea ce stârnește o oarecare confuzie și ne dă dreptul să ne întrebăm cine este cu adevărat câștigătorul alegerilor locale.
Pentru ca lucrurile să fie și mai încurcate, USR-ul care a mers permanent, în deciziile sale politice, pe principiul lui Caragiale “să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimica”, n-a mai fost destul de convingător în ochii electoratului, obținând un procent mult mai slab decât la europerlamentare. Sunt multe comentarii după alegeri că USR-PLUS, la votul politic, a luat foarte puțin în comparație cu cât era cotat în sondajele de opinie.
Problema la USR-PLUS a fost că au avut liste de candidați depuse pentru doar 1.700 de UAT-uri (unități administrativ teritoriale – municipii, orașe, comune) dintr-un total de 3.181, deci undeva la 53%. Pentru că nu au acoperit decât jumătate de țară, campania electorală a fost țintită pe zonele unde au avut candidați și de aici a apărut limitarea naturală a scorului politic.
La alegerile generale vor intra în joc în jur de 600.000 de voturi care vor veni din străinătate (o medie dintre numărul de voturi venit din diaspora la europarlamentarele din 2019 și numărul de voturi venit la prezidențiale). Dacă se va păstra prezența de 46% de la locale, voturile din diaspora vor reprezenta un pachet de 7 procente care se vor distribui exclusiv la USR-PLUS și PNL. Asta va duce la o creștere importantă pentru aceste formațiuni în raport cu PSD.
Din această perspectivă, alegerile parlamentare ce se anunță pot da dureri de cap oricărui analist politic sau companie care se ocupă de sondaje de opinie. Alegerile rezolvă multe probleme într-o societate democratică, dar nu pe toate. E normal ca liderii de partid să încerce să-și exagereze victoria sau să-și minimalizeze înfrângerea, dar nu există alegeri fără învingători și învinși.
Anul 2020 înseamnă, pe scena politică, încheierea mandatului actualilor parlamentari şi alegerea prin vot a unui nou Parlament. Partidele mici riscă să nu mai atingă pragul pentru a intra în Legislativ, singura lor şansă fiind încheierea de alianţe cu partidele mari, pentru a evita dispariţia.
A trecut deja o perioadă lungă de timp în care majoritatea românilor așteptau o reformă, o modernizare a statului, instituțiilor și marilor sisteme publice. Fapt ce nu s-a întâmplat. În loc că statul să devină mai suplu și mai eficient, s-a gonflat și birocratizat și mai mult. Asta înseamnă mai mulți bani de la buget. Doar pentru a plăți salariile unor funcționari, de cele mai multe ori incompetenți, blazați sau corupți. Inflația instituțională și luptă pentru puterea absolută au adus statul într-un blocaj. Tot mai des asistăm la un război instituțional în care noi, cetățenii, am ajuns victime colaterale. Statul, în loc să fie un integrator și multiplicator de competențe, resurse și valori, prin aceste involuții, cu derapajele binecunoscute, s-a transformat într-un stat beligerant
Un partid nou, centrat pe problemele țării și nu pe doctrine sau ideologii, un partid care să-și asume reforma statului, a instituțiilor statului, a marilor sisteme publice, un partid care va promova pe liste valoarea și competență, meritocratia și nu mediocritatea și servilismul, acel partid va putea pretinde câștigarea alegerilor, pe viitor.