Călin Georgescu a combinat, într-un interviu acordat Agro TV la Curtici, probleme reale ale agriculturii românești cu cifre care nu sunt susținute de statisticile oficiale, afirmații neverificate și soluții economice contradictorii. Fostul candidat la Președinție a vorbit despre un „antihrist digital”, a susținut că România importă 90% din alimente și a afirmat că țara deține peste 20% din resursele hidrografice ale Europei.
În același interviu, Georgescu a abordat seceta, sistemele de irigații, situația de la Centrala Nucleară Cernavodă, finanțarea agricultorilor și importurile de produse alimentare.
O parte dintre problemele semnalate sunt reale. România se confruntă cu un deficit comercial agroalimentar important, cu dificultăți în anumite sectoare agricole și cu efectele secetei. Mai multe dintre explicațiile și cifrele prezentate de Georgescu sunt însă contrazise de datele invocate în verificările declarațiilor sale.
Georgescu: „Viitorul lumii este agricultura, nu inteligența artificială”
Una dintre declarațiile sale a pus agricultura și inteligența artificială în opoziție.
„Vreau să fiu foarte clar, viitorul lumii este agricultura, nu inteligența artificială. Astăzi, când lumea se îndreaptă către un antihrist digital, agricultura românească este nu doar potențialul românesc de salvare și de prosperitate, ci este forma prin care România va ajuta o întreagă lume prin exemplu propriu”, a afirmat Georgescu.
Cele două domenii nu sunt însă incompatibile. Inteligența artificială este deja utilizată în agricultura modernă pentru monitorizarea culturilor, agricultura de precizie, automatizare și gestionarea mai eficientă a resurselor.
În această situație, opoziția dintre agricultură și inteligența artificială reprezintă o falsă dilemă. Tehnologia poate deveni tocmai unul dintre instrumentele prin care agricultura își crește productivitatea.
Afirmația că România importă 90% din alimente
Călin Georgescu a susținut și că România, deși ar putea „să hrănească Europa întreagă”, importă 90% din alimente.
România are într-adevăr un deficit comercial important în sectorul agroalimentar, însă procentul invocat nu descrie situația generală a consumului alimentar.
Există domenii în care România produce peste necesarul intern. Datele prezentate în analiza declarațiilor indică un grad de autoaprovizionare de 181,5% la cereale, de peste 100% la ouă și de 124% la carnea de oaie și capră. La carnea de pasăre, producția internă acoperă aproximativ 96% din consum.
În schimb, România are o dependență mai mare de importuri în cazul cărnii de porc, al unor legume și fructe, al laptelui și al altor produse.
Prin urmare, deficitul agroalimentar este o problemă reală, dar afirmația că România importă 90% din alimente generalizează o situație care diferă considerabil de la o categorie de produse la alta.
România ar avea peste 20% din resursele hidrografice ale Europei
O altă afirmație făcută de Georgescu se referă la resursele de apă. Acesta a susținut că România ar deține peste 20% din patrimoniul sau resursele hidrografice ale Europei.
Procentul de 20% apare într-un alt context. Potrivit datelor prezentate în analiza declarațiilor sale, resursele de apă ale râurilor interioare ale României reprezintă aproximativ 20% din resursele totale de apă ale fluviului Dunărea, nu ale întregii Europe.
Georgescu a vorbit și despre faptul că România ar deține peste 60% din resursele de apă minerală ale Europei. Această cifră este vehiculată de mai mulți ani, însă nu există o statistică oficială europeană care să confirme o asemenea pondere.
Declarațiile despre situația de la Cernavodă
Referindu-se la Centrala Nucleară de la Cernavodă și la problemele provocate de nivelul Dunării, Georgescu a afirmat că „problema nu se pune că nu este apă, ci este incompetență”.
Datele tehnice prezentate despre situația din această lună indică însă tocmai nivelul foarte scăzut al Dunării drept cauza opririi controlate a Unității 2.
Au fost realizate inclusiv lucrări pentru îmbunătățirea alimentării cu apă, însă acestea nu au putut compensa reducerea continuă a debitului fluviului.
Discuția privind investițiile, infrastructura sau măsurile care puteau fi luate pentru perioadele de secetă rămâne una legitimă. Afirmația că lipsa apei nu reprezenta problema intră însă în contradicție cu explicația tehnică oferită pentru oprirea unității.
Piață liberă fără intervenție, dar subvenții consistente de la stat
Interviul conține și afirmații economice care se contrazic.
Georgescu a descris piața liberă drept o relație directă între producător și consumator, fără intermediari, afirmând că „nimeni n-are dreptul să se implice”.
Ulterior, fostul candidat a cerut subvenții „complete”, „foarte sigure” și „foarte bogate” pentru agricultori și a vorbit despre dezvoltarea unor bănci românești care să îi finanțeze.
Subvențiile pentru agricultură reprezintă un instrument economic utilizat inclusiv prin Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene. Ele presupun însă, prin definiție, intervenția autorităților publice în economie.
Astfel, cererea ca statul să nu intervină în piață și solicitarea simultană a unei finanțări publice consistente pentru producători rămân două poziții dificil de conciliat.
Călin Georgescu recomandă evitarea creditelor de la băncile străine
Georgescu le-a recomandat agricultorilor să nu contracteze credite de la bănci străine.
„Niciun credit nu trebuie luat de la o bancă străină, pentru că asta înseamnă că îl face dator pe toată viața”, a afirmat acesta.
Naționalitatea acționarilor unei bănci nu stabilește însă automat costul sau durata unui credit. Aceste elemente depind de dobândă, perioada de rambursare, comisioane, garanții și condițiile contractuale.
Un împrumut contractat de la o bancă având capital românesc poate avea condiții mai bune sau mai slabe decât unul acordat de o instituție cu acționariat străin.
Produsele importate, prezentate drept produse de calitate îndoielnică
Fostul candidat a afirmat și că produsele importate sunt „de o calitate extrem de îndoielnică, ca să nu zic periculoasă pentru societatea română”.
În susținerea acestei generalizări nu au fost prezentate date sau analize.
Produsele alimentare comercializate legal pe piața Uniunii Europene trebuie să respecte normele privind siguranța alimentară, indiferent dacă provin din România, dintr-un alt stat membru sau, cu respectarea condițiilor de import, din afara UE.
Pot exista produse neconforme și cazuri în care autoritățile dispun retragerea acestora. Astfel de situații nu permit însă extinderea concluziei asupra tuturor produselor importate.
Probleme reale, amestecate cu teorii și afirmații greu de susținut
Agricultura românească are probleme structurale importante. Seceta, irigațiile insuficiente, deficitul agroalimentar, capacitatea de procesare și competitivitatea producătorilor sunt subiecte care necesită politici publice și investiții.
În interviul de la Curtici, Călin Georgescu a pornit în numeroase situații de la astfel de probleme reale.
Discursul a trecut însă frecvent de la acestea la afirmații despre „antihristul digital”, „Duhul Sfânt Românesc”, „oligarhia mondială”, o „agendă străină” și „acțiuni antiromânești”.
În același timp, mai multe dintre cifrele prezentate de fostul candidat nu corespund datelor invocate în verificarea declarațiilor sale, iar unele dintre soluțiile economice propuse intră în contradicție chiar cu principiile enunțate de acesta în același interviu.
Rezultatul este un discurs în care probleme reale ale agriculturii sunt amestecate cu procente exagerate sau nesusținute, teorii greu de verificat și propuneri economice care, în unele cazuri, se bat cap în cap.
Analiza a fost realizată de Aktual24.ro.
