Comisia Europeană și-a exprimat recent îndoielile cu privire la respectarea legislației comunitare de către acordul semnat în 2022 pentru construirea cablului energetic care ar urma să lege Azerbaidjanul, Georgia, România și Ungaria. Aceste îndoieli au fost comunicate oficial României și Ungariei, două dintre țările membre ale Uniunii Europene implicate în acest proiect, conform unui document guvernamental citat de Profit.ro.
Proiectul, care se conturează ca unul de importanță strategică pentru regiune, are ca scop conectarea zonei Caucazului cu Europa continentală prin intermediul unui cablu submarin care va traversa Marea Neagră. Acest cablu ar urma să aibă o lungime impresionantă de 1.200 de kilometri și să transporte o capacitate de 1.000 MW de energie către Uniunea Europeană, cu un accent special pe Balcani și Republica Moldova.
În acest context, Comisia Europeană a solicitat introducerea unui paragraf suplimentar în acordul original, prin care să se stipuleze clar că acesta nu va avea prioritate față de legislația comunitară în ceea ce privește România și Ungaria, ambele fiind state membre ale Uniunii Europene. Concret, Bruxelles-ul dorește ca acordul să includă o clauză care să afirme că: „Prevederile prezentului acord (…), în ce le privește pe România și Ungaria, nu vor avea întâietate față de obligațiile care decurg din calitatea lor de membre alte Uniunii Europene și din legislația Uniunii.”
Această cerere reflectă o preocupare majoră a Uniunii Europene privind compatibilitatea proiectelor energetice transfrontaliere cu normele și reglementările existente la nivel comunitar. În acest caz particular, legislația europeană în domeniul energiei cere accesul nediscriminatoriu al terților la infrastructura energetică, ceea ce înseamnă că orice infrastructură nouă trebuie să fie disponibilă și altor actori din piața europeană, nu doar celor care au contribuit la construcția sa.
În prezent, Guvernul României intenționează să propună modificarea acordului în cadrul celei de-a opta reuniuni a țărilor participante la proiect. Totuși, pentru ca această modificare să fie implementată, este necesar acordul tuturor statelor semnatare, ceea ce poate reprezenta o provocare diplomatică și politică.
În ceea ce privește partea tehnică și financiară a proiectului, se preconizează că acest cablu submarin va necesita o investiție de aproximativ 2 miliarde de euro, conform unei estimări a transportatorului de energie din Georgia, Georgian State Electrosystem. Pentru a asigura realizarea proiectului, este în curs de pregătire înființarea unei companii mixte între principalii operatori de energie din cele patru state implicate: Transelectrica (România), MVM (Ungaria), AzerEnerji (Azerbaidjan) și Georgian State Electrosystem (Georgia). Această companie mixtă va avea rolul de a coordona și gestiona întregul proiect, de la faza de construcție până la operarea efectivă a cablului.
De asemenea, conform acelorași surse, termenul estimat pentru punerea în funcțiune a cablului este anul 2029. Acest termen reflectă complexitatea tehnică a proiectului, dar și provocările logistice și financiare care trebuie depășite pentru ca acesta să devină operațional.
Proiectul este considerat esențial pentru diversificarea surselor de energie ale Uniunii Europene, contribuind la reducerea dependenței de resursele energetice provenite din Rusia și la întărirea securității energetice a Europei. În plus, acesta ar urma să joace un rol important în integrarea mai profundă a regiunii Caucazului în economia europeană, oferind un nou canal de export pentru energia din Azerbaidjan, una dintre cele mai importante țări producătoare de energie din regiune.
Totuși, succesul proiectului depinde nu doar de aspectele tehnice și financiare, ci și de capacitatea statelor implicate de a negocia și de a ajunge la un consens în ceea ce privește respectarea legislației europene. Îngrijorările exprimate de Comisia Europeană subliniază necesitatea unei abordări prudente și coordonate, care să asigure că acest proiect ambițios respectă pe deplin regulile și standardele Uniunii Europene.
Pe de altă parte, având în vedere contextul geopolitic actual, marcat de tensiuni și incertitudini în relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia, acest proiect ar putea dobândi o importanță și mai mare în viitor. Europa caută în mod activ soluții pentru a-și asigura independența energetică, iar conectarea cu noi surse de energie, cum ar fi cea din Azerbaidjan, reprezintă un pas strategic în această direcție.
Proiectul cablului energetic Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria reprezintă o inițiativă de amploare, cu potențial semnificativ de a transforma peisajul energetic al regiunii. Cu toate acestea, înainte de a putea avansa, va trebui să depășească provocările legislative și diplomatice ridicate de Comisia Europeană, precum și să se asigure că toate părțile implicate sunt pe deplin aliniate în ceea ce privește obiectivele și conformitatea cu normele europene. Astfel, proiectul nu este doar o chestiune de infrastructură, ci și un test al coeziunii și cooperării internaționale în fața unor interese și norme divergente.