O reformă anunțată ca fiind necesară pentru modernizarea instituțiilor de mediu din România riscă să se transforme într-un fiasco cu efecte grave asupra mediului, economiei și drepturilor funcționarilor publici. Intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 311/2025 privind organizarea și funcționarea noii Agenții Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) a creat un vid instituțional fără precedent: două agenții-cheie au fost desființate, fără ca noua structură să devină operațională.
Reforma sau desființarea sistemului?
La 3 aprilie 2025, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a HG nr. 311/2025, au fost desființate, prin efectul art. 1 alin. (4) din OUG nr. 103/2024, Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Teoretic, acestea urmau să fie înlocuite de ANMAP, un organism cu o misiune extinsă și o structură unificată.
În practică, însă, articolul 5 alin. (1) din HG nr. 311/2025 prevede că preluarea personalului din structurile desființate se va face doar „după un termen de minimum 30 de zile”. Nu există, însă, niciun mecanism de tranziție care să asigure continuitatea activităților curente. Rezultatul? Blocaj total.
Angajați suspendați în aer: „Nu avem ștampilă, nu avem identitate”
Aproximativ 2.000 de funcționari din fostele ANPM și ANANP au rămas fără statut juridic, fără atribuții clare și fără șefii ierarhici care să le semneze documentele. „Ne-au desființat, fără să ne reînființeze. Nu putem prelua dosare, nu putem merge mai departe pe fonduri europene, nimic. Noile structuri județene nu mai au personalitate juridică”, a declarat o angajată sub protecția anonimatului.
Acești angajați nu mai pot emite avize de mediu, autorizații, sau decide asupra proiectelor din ariile protejate. În lipsa unei baze legale, documentele lor nu mai au valoare juridică. Acest lucru pune în pericol proiecte publice și private, inclusiv lucrări de infrastructură majoră, dezvoltări imobiliare și planuri de gestionare a siturilor Natura 2000.
Alarmă trasă de societatea civilă: risc de încălcări internaționale
Asociația EcoLegal avertizează că blocajul poate duce la neîndeplinirea obligațiilor internaționale ale României privind protecția mediului și raportările către Comisia Europeană. Într-un comunicat recent, organizația a explicat că „lipsa personalului legal activ duce la suspendarea procedurilor de reglementare esențiale pentru economie și infrastructură”.
România riscă astfel să fie din nou vizată de proceduri de infringement de către Comisia Europeană pentru lipsa unui cadru funcțional de mediu, într-un context în care deja a fost avertizată în mai multe rânduri cu privire la deficiențele din gestionarea ariilor protejate și calitatea aerului.
O plângere prealabilă și cereri urgente către Guvern
EcoLegal a transmis o plângere prealabilă Guvernului, în temeiul Legii contenciosului administrativ (Legea nr. 554/2004), cerând modificarea urgentă a HG nr. 311/2025. Printre solicitările formulate se regăsesc:
Introducerea unui articol tranzitoriu care să permită funcționarilor să continue activitatea până la finalizarea transferului;
Emiterea unei note oficiale interpretative care să clarifice statutul acestora în perioada de 30 de zile;
Informarea structurilor teritoriale și a angajaților cu privire la drepturile și obligațiile lor în această perioadă.
Guvernul tace. Ciolacu și Fechet, autori ai vidului instituțional
Premierul Marcel Ciolacu și ministrul mediului, Mircea Fechet, nu au oferit încă explicații publice privind acest blocaj. Surse politice susțin că adoptarea în grabă a reformei a fost o decizie „de imagine”, pentru a arăta progrese în absorbția fondurilor europene și reforma aparatului de stat.
Din păcate, în lipsa unui plan coerent de tranziție, efectele sunt catastrofale. Situația actuală pune în pericol nu doar funcționarea statului de drept în materie de mediu, ci și carierele a mii de funcționari care, peste noapte, au devenit „angajați fantomă” – existenți pe hârtie, dar inutilizabili legal.
Reforma fără oameni nu e reformă
Modernizarea instituțiilor de stat este esențială, dar nu poate fi făcută cu prețul paralizării funcției publice și al sacrificării profesioniștilor care o susțin. În absența unei intervenții rapide din partea Guvernului, România riscă o criză de mediu cu implicații juridice și economice grave, în care „noul” nu aduce progres, ci haos.
