Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind modificările aduse legislației pensiilor de serviciu ale magistraților. În urma deciziei, judecătorii constituționali au stabilit că legea este conformă cu Constituția, deschizând calea aplicării noilor prevederi referitoare la vârsta de pensionare și modul de calcul al pensiilor din sistemul judiciar.
Vot împărțit în rândul judecătorilor CCR
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, șase judecători ai Curții au votat pentru respingerea sesizării ÎCCJ și au considerat legea constituțională, în timp ce trei au avut opinie contrară. De asemenea, surse citate în presă au indicat că o parte dintre magistrații CCR nu au fost de acord cu trimiterea cauzei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), solicitare formulată anterior de instanța supremă.
Conform acelorași informații, judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Dimitrie-Bogdan Licu s-au pronunțat împotriva respingerii sesizării, în timp ce Mihai Busuioc, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Dacian Cosmin Dragoș, Asztalos Csaba Ferenc și președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, au votat pentru respingerea obiecției de neconstituționalitate.
Reacții politice după decizie
Decizia CCR a generat reacții imediate în rândul liderilor politici. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că hotărârea Curții confirmă „corectitudinea demersului Guvernului României” și că legea pensiilor ocupaționale ale magistraților este constituțională.
La rândul său, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că, în urma deciziei, este momentul ca ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, să ia măsurile necesare pentru ca România „să nu piardă” cele 230 de milioane de euro din PNRR. Tot Grindeanu transmisese anterior, într-un mesaj public, că este nevoie de o hotărâre clară a Curții, subliniind impactul major pe care tema pensiilor speciale l-a avut la nivel social și bugetar.
Președintele USR, Dominic Fritz, a catalogat decizia drept „o normalitate” și „o afirmare a democrației”, în timp ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, și președintele Nicușor Dan au avut, de asemenea, reacții publice după anunțul CCR.
Contextul sesizării și amânările succesive
Curtea Constituțională a amânat de mai multe ori pronunțarea în această cauză, existând mai multe obstacole procedurale pe parcurs. La un moment dat, judecătorul Gheorghe Stan a solicitat concediu paternal, însă ulterior s-a prezentat la ședința Curții în care decizia a fost din nou amânată.
Înalta Curte de Casație și Justiție ceruse, pe 10 februarie, ca CCR să solicite un punct de vedere Curții de Justiție a Uniunii Europene privind compatibilitatea reformei pensiilor magistraților cu dreptul european. Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, declara atunci că, în cazul în care ar fi fost sesizată CJUE, o decizie ar fi putut veni într-un termen de aproximativ doi ani.
Ce prevede legea privind pensiile magistraților?
Proiectul de lege validat de CCR introduce o serie de modificări importante în ceea ce privește pensiile de serviciu ale magistraților. Printre principalele prevederi se numără:
- stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard din sistemul public de pensii;
- introducerea unei vârste minime de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
- condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 35 de ani;
- creșterea graduală a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;
- etapizarea atingerii vârstei standard de pensionare, până la 65 de ani;
- introducerea treptată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură.
În ceea ce privește cuantumul pensiei, legea stabilește un nivel de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute și a sporurilor pentru care s-au plătit contribuții sociale în ultimele 60 de luni de activitate. Totodată, pensia netă nu va putea depăși 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de pensionare.
Decizia Curții Constituționale vine pe fondul unor dezbateri intense legate de impactul financiar și social al pensiilor speciale, subiect aflat de mai mult timp în centrul agendei publice.
