Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu susține că reprezentanți ai PNL, USR și UDMR ar participa la pregătirea unei rezoluții privind situația statului de drept din România, care ar urma să fie susținută de grupurile PPE, Renew Europe și Verzii din Parlamentul European.
Teodorescu afirmă că demersul ar putea conduce, în cele din urmă, la condiționarea fondurilor europene și acuză cele trei partide că își transferă conflictele politice interne la Bruxelles. La momentul redactării acestui material, o asemenea propunere de rezoluție nu putea fi identificată între textele depuse oficial și făcute publice de Parlamentul European.
Georgiana Teodorescu: „România nu trebuie pusă la zid”
Eurodeputata AUR susține că printre subiectele care ar putea fi incluse în eventuala rezoluție se numără situația manifestației Pride de la Oradea, legislația privind transparența finanțării ONG-urilor, situația juridică a primarului Timișoarei, Dominic Fritz, și independența justiției.
„Informațiile venite astăzi de la Bruxelles sunt extrem de grave. Grupurile PPE, Renew și Verzii ar fi dispuse să susțină declanșarea unei rezoluții împotriva României pe tema statului de drept, după demersuri în care sunt implicați inclusiv reprezentanți ai partidelor românești din aceste familii europene”, a declarat Georgiana Teodorescu.
PNL și UDMR fac parte din Partidul Popular European, USR este afiliat Renew Europe, iar AUR este membru al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – ECR.
Teodorescu afirmă că AUR și reprezentanții săi din ECR au refuzat să susțină demersul. În lipsa unui proiect public și a unui vot, afirmația se referă însă la consultări politice preliminare, nu la respingerea unei rezoluții depuse oficial.
„România nu trebuie pusă la zid în Parlamentul European pentru ca USR să își salveze președintele, pentru ca PNL să își rezolve propriile contradicții sau pentru ca politicieni români să obțină câteva aplauze în grupurile lor europene”, a susținut europarlamentarul AUR.
AUR avertizează asupra banilor europeni
Georgiana Teodorescu leagă posibilul demers din Parlamentul European de viitoarele condiționalități privind accesarea fondurilor UE. Ea susține că o dezbatere despre statul de drept ar putea produce consecințe financiare într-un moment în care România se confruntă cu dificultăți bugetare.
„Miza este cu atât mai serioasă cu cât viitorul cadru financiar european întărește legătura dintre respectarea statului de drept și accesul la fondurile UE. România traversează deja o perioadă economică și bugetară dificilă, iar fondurile europene sunt esențiale pentru infrastructură, agricultură, administrații locale și investiții”, a afirmat Teodorescu.
Eurodeputata AUR a cerut ca reprezentanții români implicați în consultări să își facă publică poziția.
„Astăzi pot spune că vor doar o rezoluție. Mâine discuția poate ajunge la condiționalități și bani europeni. România nu trebuie să plătească factura războaielor politice purtate de PNL, USR și UDMR la Bruxelles”, a mai declarat ea.
O rezoluție adoptată de Parlamentul European are însă caracter politic și nu poate bloca direct fondurile alocate unui stat membru. Eventuala suspendare a unei plăți din PNRR poate fi decisă numai în cadrul procedurii de evaluare derulate de Comisia Europeană, dacă Executivul comunitar constată că un jalon sau o țintă nu a fost îndeplinită în mod satisfăcător.
Ce au cerut, de fapt, PPE și Renew Europe
Demersul european confirmat public până acum este scrisoarea transmisă de Manfred Weber și Valérie Hayer președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Liderii PPE și Renew și-au exprimat „preocuparea gravă” în legătură cu noua Lege a integrității și cu riscul ca plata a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență să contribuie la aplicarea unei reglementări care ar încălca principiile statului de drept.
Cei doi lideri europeni au susținut că prevederea denumită „amendamentul Fritz” ridică probleme legate de neretroactivitatea legii, securitatea juridică și utilizarea legislației împotriva unor adversari politici.
Scrisoarea PPE–Renew nu reprezintă o rezoluție a Parlamentului European și nu dispune blocarea banilor. Documentul solicită Comisiei să evalueze dacă România a îndeplinit corect reforma din PNRR de care este legată plata.
Comisia Europeană a confirmat primirea scrisorii și a precizat că va răspunde „în termenul adecvat”.
Poziția oficială a Comisiei Europene
Comisia Europeană a anunțat că noua Lege a integrității va fi verificată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată din PNRR, care nu fusese încă depusă de autoritățile române la momentul răspunsului transmis pe 25 august.
„Legea privind integritatea va fi evaluată de Comisie în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată. Ca în cazul tuturor statelor membre, serviciile Comisiei sunt angajate cu autoritățile române în discuții tehnice”, a transmis un purtător de cuvânt al Executivului comunitar.
Aceasta este, până în prezent, poziția publică oficială a Comisiei: legea va fi evaluată, dar plata celor 770 de milioane de euro nu a fost blocată automat, iar România nu a fost sancționată.
Evaluarea privește îndeplinirea jalonului PNRR, nu apartenența politică a autorilor amendamentului și nici conflictul dintre partidele românești.
Comisia a cerut explicații oficiale României
La începutul lunii septembrie, Direcția Generală Justiție și Consumatori – DG JUST din cadrul Comisiei Europene a transmis autorităților române o solicitare oficială de clarificări privind Legea integrității.
Potrivit documentului, scrisoarea a fost transmisă de directorul general al DG JUST, Ana Gallego, prin Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană. Bucureștiul ar avea la dispoziție două săptămâni pentru a răspunde.
Comisia analizează în special dispoziția care prevede încetarea de drept a mandatului, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, în cazul aleșilor și demnitarilor vizați de decizii definitive mai vechi de incompatibilitate sau conflict de interese.
Prevederea îl poate afecta și pe Dominic Fritz, dar întrebările Comisiei nu se limitează la situația primarului Timișoarei. Bruxelles-ul solicită informații despre toate persoanele care ar putea pierde o funcție publică în urma aplicării noii legi.
Cele șapte probleme ridicate de Comisia Europeană
Prima problemă privește cadrul juridic anterior. Comisia cere autorităților române să explice în ce condiții putea înceta până acum mandatul unui ales și ce schimbă noua lege.
A doua întrebare se referă la principiul ne bis in idem, potrivit căruia o persoană nu poate fi sancționată de două ori pentru aceeași faptă. Comisia vrea să știe dacă pierderea actualului mandat reprezintă o nouă sancțiune aplicată pentru o incompatibilitate sau un conflict de interese deja constatat și sancționat.
A treia problemă este justificarea încetării automate a mandatului. Autoritățile trebuie să explice care este obiectivul legitim urmărit și de ce este necesară o măsură automată, aplicată fără o nouă evaluare individuală.
A patra chestiune privește proporționalitatea. Comisia solicită să afle dacă sunt analizate gravitatea faptei, timpul trecut de la producerea acesteia, funcția ocupată la momentul respectiv și situația concretă a fiecărei persoane.
A cincea întrebare vizează natura juridică a măsurii. Bruxelles-ul încearcă să stabilească dacă pierderea mandatului are caracter administrativ, disciplinar sau punitiv și dacă, prin severitatea sa, poate fi asimilată unei sancțiuni de natură penală în sensul jurisprudenței europene.
A șasea problemă este posibilitatea exceptării cazurilor minore. Comisia întreabă dacă instanțele sau alte autorități pot împiedica pierderea mandatului atunci când fapta are o gravitate redusă sau când aplicarea sancțiunii ar fi disproporționată.
Ultima chestiune privește dreptul la o cale efectivă de atac. Autoritățile române trebuie să arate dacă persoana care își pierde mandatul poate contesta efectiv măsura înainte ca aceasta să producă efecte ireversibile.
