Guvernul României a publicat oficial Ordonanța de Urgență cunoscută sub numele de „Trenuleț”, care introduce o serie de măsuri de austeritate menite să stabilizeze situația financiară a țării. Anunțată de Ministerul Finanțelor, această decizie vine în contextul unui deficit bugetar în creștere și al angajamentelor internaționale asumate de Guvernul Ciolacu 2, inclusiv cu Fondul Monetar Internațional (FMI).
Principalele măsuri de austeritate
Conform textului publicat, măsurile vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025 și vizează, în principal, înghețarea salariilor, blocarea angajărilor și reducerea cheltuielilor publice. Printre cele mai importante prevederi se numără:
- Înghețarea salariilor și pensiilor
Salariile din sectorul public vor rămâne la nivelul lunii noiembrie 2024. Pensiile, inclusiv cele speciale, nu vor fi indexate cu rata inflației. Posibile majorări ar putea fi luate în calcul doar odată cu adoptarea bugetului pentru 2025. - Blocarea angajărilor la stat
Angajările noi vor fi suspendate, cu excepția posturilor unice sau a celor pentru care procedurile de concurs au fost deja inițiate. Ordonatorii de credite vor putea ocupa doar 15% din posturile vacante după adoptarea ordonanței. - Reducerea beneficiilor sociale
- Alocațiile pentru copii și alte indemnizații sociale vor rămâne la nivelul anului 2024.
- Se limitează cheltuielile pentru transportul studenților, reducerea fiind plafonată la 90% doar pentru ruta dintre localitatea de domiciliu și cea a instituției de învățământ.
- Diminuarea cheltuielilor suplimentare
Premiile, bonusurile și voucherele de vacanță nu vor mai fi acordate în 2025. Plata sumelor din hotărâri judecătorești va fi eșalonată pe mai mulți ani. - Reorganizarea instituțiilor publice
Se impune o reducere de 25% a numărului de instituții sau structuri subordonate, precum și o raționalizare a cheltuielilor salariale. - Tăieri în finanțarea partidelor politice
Subvențiile pentru partidele politice vor fi diminuate cu 25% față de nivelul din 2024.
Impact economic și fiscal
Unul dintre cele mai controversate puncte ale ordonanței este majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, o măsură care afectează semnificativ investitorii de la Bursa de Valori București. În același timp, Guvernul anunță prioritizarea investițiilor publice și limitarea creditelor de angajament pentru proiecte noi la 50% din nivelul anului 2024.
Pe termen lung, obiectivul este reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2031, un angajament asumat în contextul discuțiilor cu FMI și partenerii europeni.
Publicarea ordonanței a generat reacții diverse în rândul opiniei publice și al experților economici. Deși măsurile sunt necesare pentru stabilizarea finanțelor publice, criticii avertizează asupra impactului social și economic, în special în contextul în care populația deja resimte efectele inflației.
În lipsa unor măsuri de creștere a veniturilor bugetare înainte de alegerile prezidențiale din martie-aprilie 2025, este posibil ca după acest moment să fie luate în considerare și alte măsuri, inclusiv creșterea taxelor.
Ordonanța „Trenuleț” marchează începutul unui an dificil pentru România, în care guvernanții trebuie să găsească echilibrul între austeritate, dezvoltare și menținerea stabilității sociale.
