Guvernul României a anunțat o reformă majoră a pensiilor speciale, vizând în special pensiile magistraților – una dintre cele mai contestate categorii din sistemul public. Premierul Ilie Bolojan a prezentat pachetul de măsuri, justificând schimbările prin necesitatea reducerii inechităților, alinierea la standardele europene și presiunile bugetare.
Principalele modificări propuse
-
Majorarea vârstei de pensionare
Magistrații se vor putea pensiona doar la 65 de ani, la fel ca ceilalți angajați din sectorul public și privat. În prezent, un magistrat poate ieși din activitate la 48 de ani. -
Recalcularea pensiilor pe baza veniturilor din ultimii cinci ani
Noua formulă elimină calculul pe baza ultimei luni de activitate, care permitea majorarea artificială a pensiilor. -
Plafon maxim pentru pensii
Nicio pensie specială nu va putea depăși salariul net avut în perioada activă. -
Impozitare progresivă
Pensiile speciale vor fi taxate progresiv, în funcție de valoarea acestora. -
Restricții la cumulul pensiei cu alte venituri publice
Persoanele pensionate nu vor mai putea cumula pensia cu un salariu din funcții publice.
De ce se schimbă sistemul
În prezent, diferențele între pensiile magistraților și cele ale salariaților obișnuiți sunt uriașe:
-
Pensia medie: 2.500 lei/lună la 65 de ani
-
Pensia unui magistrat: peste 20.000 lei/lună de la 48 de ani
Această discrepanță de aproape opt ori a generat critici interne și internaționale. Instituțiile europene au cerut României reforme pentru a reduce cheltuielile și a asigura echitatea în sistem.
Cum se compară România cu alte țări
În state precum Germania, Italia sau Franța, magistrații se pensionează la vârste mai mari, iar pensiile lor respectă principiul contributivității. România a rămas o excepție, iar reforma actuală urmărește armonizarea cu aceste standarde.
