Președintele Nicușor Dan și zeci de magistrați, judecători și procurori din întreaga țară, au reacționat public după apariția documentarului „Justiție capturată” realizat de Recorder, care a generat un interes uriaș în spațiul public și întrebarea firească: „Se mai poate face ceva?”.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Nicușor Dan subliniază gravitatea semnalelor venite din sistemul judiciar: „Când 200 de magistrați spun că este o problemă de integritate în sistemul de justiție, lucrurile sunt foarte serioase.”
Președintele invită magistrații la discuții și la transmiterea de materiale
Nicușor Dan anunță că invită toți magistrații care vor să reclame probleme în sistemul de justiție la o discuție fără limită de timp, luni, 22 decembrie, începând cu ora 10:00. Înscrierile sunt așteptate la adresa de e-mail procetatean@presidency.ro.
În același mesaj, președintele le cere magistraților să trimită materialele pe care le consideră relevante:
- Până joi, 18 decembrie, ora 24:00, sunt așteptate materiale, asumate nominal sau neasumate, la adresa colegis@presidency.ro.
- Președintele precizează că vineri, sâmbătă și duminică va exista timp pentru a fi citite toate materialele primite.
- Tot el menționează că, în săptămâna 15-19 decembrie, este plecat din țară pentru formate multilaterale și vizite bilaterale confirmate cu mult timp înainte.
Mesajul indică o deschidere declarată spre dialog cu magistrații și colectarea de informații directe din sistemul de justiție.
Scrisoare de solidaritate semnată de sute de judecători și procurori
În paralel, un nou mesaj publicat pe Facebook adună semnăturile unui număr important de magistrați, judecători și procurori, care își exprimă solidaritatea cu colegii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu și denunță presiunile și disfuncționalitățile din sistem.
Textul începe cu formula: „Subsemnații, judecători și procurori”, iar semnatarii fac mai multe precizări clare:
- își exprimă public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție;
- afirmă că „Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate”;
- transmit că „Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol”;
- subliniază că aspectele semnalate de colegii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu nu sunt izolate, ci indică disfuncționalități profunde și sistemice;
- arată că justiția are nevoie de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă, în slujba cetățeanului.
Scrisoarea este semnată de magistrați din numeroase instanțe și parchete – Curți de Apel, DIICOT, DNA, parchete militare, tribunale și judecătorii din întreaga țară. Printre semnatari se numără, între alții: Mihaela Niță, Ruxandra Grecu, Sorina Marinaș, Andrei Bodean, Antonia Diaconu, Ioan Fundătureanu, Alexandra Lăncrănjan, Ionela Bălan, Ramona Jardieanu, Mihai Ghica, Cristi Danileț, precum și mulți alți judecători și procurori, inclusiv magistrați pensionari.
La finalul mesajului, inițiatorii anunță că lista va fi actualizată și că, în zilele următoare, vor informa public cu privire la măsurile propuse.
Recorder: „Se mai poate face ceva?”. Ce ar putea face instituțiile statului
Într-un text publicat după difuzarea documentarului „Justiție capturată”, Recorder notează că interesul generat de material a fost uriaș: un milion de vizualizări în mai puțin de 24 de ore și o avalanșă de comentarii și reacții publice. Astăzi, 11.12.2025, materialul are peste 2.6 milioane de vizualizări. Jurnaliștii constată că societatea românească este foarte preocupată de soarta justiției și formulează întrebarea: „Totuși, se mai poate face ceva?”.
Recorder precizează că vorbește strict din perspectiva unor jurnaliști, nu a unor specialiști în drept, și subliniază că nu există soluții miraculoase, dar enumeră câteva lucruri care, într-un stat cu instituții funcționale, s-ar putea întâmpla rapid:
- Parchetul General are competența de a cerceta legalitatea deciziilor administrative luate de conducerea Curții de Apel București în ultimii ani, în contextul în care mai mulți magistrați care judecau dosare de mare corupție au fost înlăturați din completurile de judecată. Legea prevede că schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepțional, din motive obiective, iar Recorder notează că mai multe decizii par să nu respecte acest criteriu.
- Inspecția Judiciară are atribuții de verificare a activității instanțelor și ar putea să se autosesizeze în urma informațiilor prezentate în documentar. Jurnaliștii amintesc că, în trecut, instituția a cercetat disciplinar magistrați chiar și pentru opinii exprimate pe Facebook și ridică întrebarea cum ar putea să nu verifice situații privind schimbarea completurilor fără motive obiective.
- Președintele României, prin atribuțiile prevăzute de lege și Constituție, poate participa la ședințele CSM și le poate prezida, solicitând explicații privind deciziile luate de acest organism în ultimii ani, de la detașarea unor judecători înainte de pronunțarea sentințelor în dosare de mare corupție, până la decizii de excludere din magistratură infirmate ulterior de Înalta Curte, sau refuzul de a desemna procurori pentru anchetarea faptelor comise de magistrați.
- Parlamentul României poate adopta modificări legislative pentru întărirea independenței magistraților și pentru schimbarea organizării piramidale a sistemului judiciar, astfel încât pârghiile de putere să nu mai fie concentrate în mâinile unui grup restrâns. Recorder amintește și de necesitatea eficientizării anchetării infracțiunilor comise de magistrați, un mecanism care, în ultimii ani, a fost practic anihilat. Este menționată și o petiție lansată de organizația civică Declic pentru modificarea Legilor Justiției.
- Jurnaliștii subliniază, ca ultim, dar poate cel mai important punct, nevoia ca magistrații onești să aibă curajul să vorbească. Recorder povestește că a discutat cu zeci de magistrați în documentarea de peste un an și jumătate, însă foarte puțini au acceptat să apară în documentar, iar multe mărturii au rămas off the record.
Materialul Recorder:
