După săptămâni de negocieri intense, partidele pro-europene PSD, PNL, USR și UDMR, împreună cu reprezentanții minorităților naționale, au ajuns la un acord privind configurarea unui nou guvern de coaliție. Cu un obiectiv declarat de a reduce cheltuielile publice și birocrația, noul Executiv va avea doar 16 ministere, în scădere de la cele 18 existente în prezent, și un număr redus de secretari de stat. În paralel, discuțiile privind un candidat unic la alegerile prezidențiale din 2024 au avansat, consolidând ideea unui outsider politic.
Un executiv mai suplu: reducerea ministerelor și secretarilor de stat
În urma întâlnirilor de la Palatul Victoria, liderii coaliției au convenit asupra unei structuri guvernamentale reduse. Potrivit unor surse politice, numărul ministerelor va fi diminuat la 16, iar rolurile de secretari de stat vor fi restrânse semnificativ.
Se vehiculează comasarea Ministerului Energiei cu cel al Economiei, integrarea Ministerului Familiei în cadrul Ministerului Muncii și trecerea responsabilităților Ministerului Cercetării sub tutela Ministerului Educației. Aceste schimbări reflectă dorința de a simplifica structurile administrative și de a reduce costurile guvernamentale.
Adrian Țuțuianu, secretar general adjunct al Guvernului, a declarat: „Discuțiile de azi au fost constructive și cred că putem avea un numitor comun. Este esențial să ne concentrăm pe eficiență și reforme concrete.”
Prin aceste măsuri, coaliția își propune să dea un semnal clar de angajament pentru un stat mai suplu și mai eficient, în concordanță cu așteptările publicului și cu cerințele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
PNRR, investiții și reforme: pilonii coaliției pro-europene
În programul de guvernare comun, accentul cade pe accelerarea investițiilor și implementarea reformelor promise în cadrul PNRR. Liderii partidelor au subliniat necesitatea unei colaborări eficiente pentru modernizarea infrastructurii, digitalizarea administrației publice și tranziția verde.
Deja marți seară, liderii coaliției și-au exprimat angajamentul ferm pentru un program comun. Dominic Fritz, vicepreședinte al USR, a subliniat că participarea partidului său depinde de asumarea unor reforme reale: „USR va face parte dintr-un guvern care își asumă reforme sau nu va face parte din guvern. Acum echipele negociază programul de guvernare și evaluăm dacă avem o viziune comună.”
Această poziție reflectă o anumită ezitare din partea USR, în contrast cu optimismul afișat de reprezentanții UDMR. În timp ce PSD și PNL par să se concentreze pe stabilitate și consens, USR insistă asupra unei agende reformiste clare.
Candidatul unic la prezidențiale: Un outsider politic?
Un alt subiect central al negocierilor a fost identificarea unui posibil candidat unic la alegerile prezidențiale. Consensul în creștere este că acesta nu va fi un lider actual al partidelor pro-europene, ci o figură neutră, echilibrată și din afara scenei politice.
Varujan Pambuccian, reprezentant al minorităților naționale, a declarat: „Ar fi bine să nu fie nimeni dintre cei care sunt acum la această masă. Eu mi-aș dori un om normal la cap, echilibrat.”
Unul dintre numele vehiculate este cel al fostului șef SRI, Eduard Hellvig, care și-a reafirmat recent apartenența la PNL. Totuși, într-o postare pe platforma X, Hellvig a subliniat că nu își dorește nicio funcție politică, sugerând că un candidat ideal nu trebuie neapărat să provină din lumea politică.
Lucian Romașcanu, purtător de cuvânt al PSD, a adăugat: „Dorința USR-ului de a merge înainte cu doamna Lasconi nu se subscrie dezideratului comun. Cred că toți liderii partidelor sunt dispuși să meargă pe o variantă comună care să nu o includă.”
Această poziție arată dificultățile în armonizarea intereselor diverselor partide din coaliție, însă semnalează și dorința de a propune o figură care să atragă sprijinul unui electorat larg.
Reformă și majoritate parlamentară
Un alt aspect important al negocierilor îl reprezintă formarea unei majorități parlamentare solide. Liderii partidelor au reafirmat angajamentul de a colabora pentru susținerea unui program de guvernare comun, centrat pe reformă și integrare europeană.
Într-un comunicat de presă comun, formațiunile politice au transmis: „Astăzi, formațiunile pro-europene PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale anunță angajamentul ferm pentru formarea unei majorități pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european și susținerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidențiale.”
În acest context, reducerea numărului de ministere și a secretarilor de stat devine o măsură simbolică de responsabilitate financiară și politică. Cu toate acestea, va fi esențial ca reformele să fie implementate efectiv, iar nu doar anunțate ca măsuri de austeritate.
Într-un climat politic marcat de provocări economice și sociale, coaliția pro-europeană pare să își asume un curs strategic, centrat pe eficiență administrativă și reformă. Reducerea numărului de ministere la 16, diminuarea rolurilor de secretari de stat și conturarea unui program comun de guvernare sunt pași importanți către stabilitate și progres.
În ceea ce privește candidatura la alegerile prezidențiale, alegerea unui outsider ar putea reprezenta o soluție viabilă pentru a depăși polarizarea politică și pentru a câștiga încrederea alegătorilor. Cu toate acestea, succesul acestor măsuri depinde de capacitatea partidelor de a colabora și de a implementa promisiunile făcute în cadrul negocierilor.
Acordul de coaliție, așteptat până pe 20 decembrie, va reprezenta testul final al acestei colaborări politice. Într-o perioadă în care cetățenii cer reforme și rezultate concrete, miza este mai mare ca oricând: un guvern funcțional, stabil și orientat spre viitor.