Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a anunțat demararea analizelor preliminare pentru implementarea unui nou sistem de plată în spitalele publice, bazat pe performanță. Procesul a început printr-o serie de întâlniri de lucru cu echipele manageriale ale unor unități medicale din țară.
Potrivit mesajului transmis, primele discuții au avut loc la Târgu Mureș, cu reprezentanții Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș, ai Spitalului Clinic Județean Mureș și ai Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant. La întâlnire au fost analizate punctual modalitățile de aplicare a mecanismului prin care performanța medicală va deveni criteriu central în finanțarea spitalelor publice.
Președintele CNAS a precizat că discuțiile au fost „sincere”, au inclus exemple concrete și s-au desfășurat într-un climat de deschidere față de schimbare.
Aceste întâlniri au fost precedate de discuțiile cu managerii unor spitale importante din București, precum Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Foișor, Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „Prof. Dr. N. C. Paulescu” și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”. Și în aceste cazuri, conducerea spitalelor și-a exprimat disponibilitatea de a contribui la un sistem sanitar mai eficient și mai predictibil.
Cuplarea influențelor salariale cu activitatea spitalelor este cel mai important pas
Președintele CNAS a subliniat importanța corelării influențelor salariale cu activitatea medicală. În prezent, spitalele funcționează cu două surse majore de finanțare: plata serviciilor medicale (16 miliarde lei) și influențele salariale (17 miliarde lei). Introduse în 2015 ca soluție pentru a stopa plecarea medicilor în străinătate, influențele salariale au ajuns să reprezinte, în unele cazuri, o zonă de dependență pentru spitale, în detrimentul activității medicale propriu-zise.
Noul mecanism de plată va avea la bază cinci indicatori clari, care reflectă real activitatea spitalelor, între care rata de ocupare a paturilor și ponderea influențelor salariale în buget. Spitalele mari, care gestionează cazuri complexe, vor avea parte de sprijin suplimentar, iar acolo unde secțiile sunt aproape neutilizate, managementul va fi sprijinit să reorganizeze structura pentru a răspunde mai bine nevoilor comunității.
Consorții de contractare și reorganizare pentru spitalele mici
Un element nou introdus în sistem este posibilitatea formării unor consorții de contractare. Spitalele mici vor putea colabora cu spitalele mari atât în plan medical, cât și administrativ, pentru a reduce costurile și pentru a crește numărul pacienților tratați.
În perioada următoare va fi pusă în transparență publică Hotărârea de Guvern prevăzută în Legea nr. 163/2025, document care va pune în mișcare toate schimbările anunțate.
Președintele CNAS a amintit și că, la rectificarea bugetară, Guvernul a suplimentat finanțarea sănătății cu 2,4 miliarde lei, fapt ce permite evitarea blocajelor la final de an. În același timp, întârzierile în plata concediilor medicale au fost reduse considerabil, de la aproximativ trei ani la câteva luni.
Impactul măsurilor la nivel național
Potrivit mesajului oficial, măsurile de eficientizare adoptate deja în sistemul de sănătate produc rezultate vizibile. Plata în funcție de performanță, reorganizarea spitalelor și responsabilizarea în utilizarea fondurilor publice sunt considerate etape esențiale pentru un sistem medical orientat către nevoile pacientului.
Președintele CNAS a anunțat continuitatea discuțiilor în luna decembrie și a transmis că instituția rămâne alături de managerii de spitale care au nevoie de sprijin în procesul de transformare.
