Rata anuală a inflației a coborât semnificativ în luna iulie, ajungând la 8,2%, după 10,4% în iunie și 10,9% în mai. Scăderea este importantă, însă nu înseamnă că produsele și serviciile s-au ieftinit. Din contră, față de luna iunie, prețurile au mai crescut cu 0,58%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Pentru români, efectul poate fi explicat mult mai simplu. Un venit care nu a crescut cu aproximativ 8,2% față de iulie anul trecut a pierdut din puterea de cumpărare, dacă îl raportăm la coșul mediu folosit pentru calcularea inflației.
Cu alte cuvinte, inflația scade, dar prețurile rămân mai mari și continuă să crească. Ceea ce s-a redus este viteza cu care acestea cresc.
Ce înseamnă, în bani, o inflație de 8,2%?
Un coș mediu de produse și servicii care costa 5.000 de lei în iulie 2025 ar costa aproximativ 5.410 lei în iulie 2026.
Pentru păstrarea aceleiași puteri de cumpărare, diferite niveluri de venit ar fi trebuit să crească într-un an aproximativ astfel:
- 3.000 de lei – cu 246 de lei;
- 4.000 de lei – cu 328 de lei;
- 5.000 de lei – cu 410 lei;
- 6.000 de lei – cu 492 de lei;
- 8.000 de lei – cu 656 de lei.
Aceste calcule reprezintă însă o medie. Fiecare gospodărie are propriul model de consum, iar inflația resimțită poate fi diferită. O familie care cheltuie o parte importantă din venit pentru alimente, combustibil, chirie sau utilități poate resimți scumpirile mult mai puternic.
Salariile au crescut, dar nu au ținut pasul cu prețurile
Diferența dintre evoluția salariilor și cea a prețurilor arată mai bine ce s-a întâmplat cu nivelul de trai.
Câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.734 de lei în iunie 2026, comparativ cu 5.539 de lei în iunie 2025.
În termeni nominali, salariul mediu a crescut cu aproximativ 3,5%. În aceeași perioadă, inflația anuală din iunie a fost de 10,4%.
Asta înseamnă că, deși un angajat mediu a primit mai mulți lei, creșterea salariului nu a fost suficientă pentru a acoperi scumpirile.
Diferența este importantă. Salariul nominal reprezintă suma efectiv încasată, în timp ce salariul real arată cât se poate cumpăra cu acei bani.
Același principiu se aplică și pensiilor. Dacă o pensie a rămas neschimbată sau a crescut mai puțin decât prețurile, puterea sa reală de cumpărare s-a redus.
Inflație mai mică nu înseamnă prețuri mai mici
Scăderea de la 10,4% la 8,2% poate crea impresia că prețurile au scăzut cu 2,2 puncte procentuale. În realitate, lucrurile funcționează diferit.
Rata inflației arată cu cât sunt mai mari prețurile față de aceeași perioadă a anului precedent.
Prin urmare, scăderea inflației înseamnă că prețurile cresc într-un ritm mai lent, nu că se întorc la nivelurile anterioare.
Datele pentru iulie confirmă acest lucru. Comparativ cu luna iunie, prețurile au crescut cu încă 0,58%, iar față de decembrie 2025 avansul cumulat este de 4,4%.
Pentru ca puterea de cumpărare pierdută să fie recuperată, veniturile trebuie să ajungă să crească mai repede decât prețurile pentru o perioadă suficientă.
Serviciile s-au scumpit cel mai mult
Inflația medie de 8,2% ascunde diferențe importante între principalele categorii de cheltuieli.
Serviciile înregistrează cea mai mare creștere anuală, de 13,67%. Mărfurile nealimentare sunt mai scumpe cu 7,93%, iar alimentele cu 5,03%.
Unele produse importante pentru bugetele familiilor au înregistrat scumpiri considerabil mai mari decât media. Cafeaua s-a scumpit cu aproximativ 19,5%, ouăle cu 13,9%, iar carnea de vită cu aproximativ 11,7%.
O presiune importantă vine și din zona carburanților. Motorina este cu aproximativ 30,7% mai scumpă decât în urmă cu un an, iar benzina cu peste 23%.
În cazul serviciilor, diferențele sunt și mai pronunțate. Chiriile au înregistrat o majorare anuală de peste 42%, serviciile de apă, canalizare și salubritate de aproape 16%, reparațiile auto de aproximativ 14%, iar serviciile medicale de peste 12%.
Aceste evoluții explică de ce multe gospodării pot resimți o creștere a costului vieții mai mare decât inflația medie.
De ce a coborât inflația atât de mult într-o singură lună?
Scăderea de la 10,4% în iunie la 8,2% în iulie este influențată și de efectul de bază.
Rata anuală compară prețurile actuale cu cele din aceeași lună a anului trecut. Dacă în perioada de comparație a existat un salt puternic al prețurilor, după 12 luni acel șoc poate ieși din calculul anual și poate determina o scădere rapidă a ratei inflației.
Un rol important îl are energia electrică. După efectele produse anul trecut de eliminarea schemei de plafonare, baza de comparație s-a modificat, iar contribuția energiei la inflația anuală s-a redus.
În iulie 2026, energia electrică era cu aproximativ 3,4% mai scumpă decât în iulie 2025.
Prin urmare, scăderea rapidă a inflației nu trebuie interpretată automat drept o reducere la fel de rapidă a presiunii asupra bugetelor familiilor.
Ce urmează pentru salarii și pensii?
Coborârea inflației este o evoluție favorabilă pentru economie dacă tendința continuă. Pentru populație, efectele vor deveni însă vizibile atunci când veniturile vor începe din nou să crească mai repede decât prețurile.
Pentru salariați, acest lucru ar însemna revenirea la creșteri reale ale veniturilor. Pentru pensionari și persoanele cu venituri fixe, evoluția inflației este la fel de importantă, deoarece perioadele lungi de scumpiri reduc cantitatea de bunuri și servicii care poate fi cumpărată cu aceeași sumă.
O inflație de 8,2% rămâne ridicată. Vestea bună este că ritmul anual al scumpirilor s-a redus puternic. Vestea mai puțin bună pentru bugetele gospodăriilor este că prețurile continuă să crească, iar puterea de cumpărare pierdută în perioada de inflație ridicată nu se recuperează automat.
