Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază, ar încasa lunar aproape 9.000 de euro din cumularea pensiei militare cu venitul primit în continuare de la SPP, potrivit informațiilor obținute de publicația Snoop. Cea mai mare parte a sumei ar proveni din pensia militară, estimată la peste 36.000 de lei pe lună.
Informațiile apar într-o nouă investigație dedicată veniturilor șefului SPP, după dezvăluirile recente privind trecutul său profesional și verificările CNSAS.
Potrivit Snoop, după trecerea în rezervă, Pahonțu ar fi rămas la conducerea instituției și ar încasa aproximativ 2.000 de euro lunar pentru funcția de director, sumă care se adaugă pensiei militare.
Pensia lui Pahonțu ar fi de peste 36.000 de lei pe lună
Snoop susține că pensia militară a lui Lucian Pahonțu se apropie de 7.000 de euro lunar, echivalentul a peste 36.000 de lei.
Prin comparație, ultima declarație de avere publică anterioară pensionării arată că Pahonțu a încasat, pentru anul 2023, 353.510 lei din funcția de director al SPP, la care s-a adăugat o indemnizație de delegare de 22.312 lei.
Raportat lunar, venitul din funcția de director era de aproximativ 30.000 de lei, fără indemnizația menționată.
Rezultă astfel, potrivit calculelor prezentate de Snoop, că pensia militară pe care Pahonțu ar primi-o în prezent este mai mare decât venitul lunar pe care îl încasa ca general activ.
După trecerea în rezervă, remunerația sa de la SPP ar fi scăzut la aproximativ 2.000 de euro lunar. Adunată cu pensia, suma totală s-ar apropia de 9.000 de euro în fiecare lună.
Valoarea exactă a pensiei nu poate fi verificată în prezent printr-o declarație de avere publică, iar Snoop precizează că informația privind cuantumul acesteia a fost obținută din surse proprii.
A trecut în rezervă la împlinirea vârstei de 60 de ani
Lucian Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005.
La 1 noiembrie 2024, fostul președinte Klaus Iohannis a semnat decretul privind trecerea generalului cu patru stele în rezervă, măsura producând efecte începând cu 2 noiembrie, când Pahonțu împlinea 60 de ani.
Trecerea în rezervă din calitatea de militar nu a însemnat însă și plecarea sa de la conducerea SPP. Pahonțu a continuat să ocupe funcția de director al Serviciului.
Snoop a documentat anterior că acesta a rămas în funcție și după pensionarea de la sfârșitul anului 2024.
Pahonțu conduce SPP de peste două decenii
Lucian Pahonțu a fost numit director al Serviciului de Protecție și Pază în decembrie 2005, la propunerea președintelui de atunci, Traian Băsescu.
A rămas la conducerea instituției în mandatele lui Traian Băsescu și Klaus Iohannis, iar ulterior și după preluarea Președinției de către Nicușor Dan.
Pahonțu a intrat în structurile statului în 1987 și a trecut în rezervă după 37 de ani de activitate.
Subiectul situației sale profesionale a revenit în atenția publică în ultimele zile și în urma investigațiilor privind trecutul său. Snoop a relatat că CNSAS nu a emis până acum o decizie în cazul lui Pahonțu privind eventuala calitate de lucrător sau colaborator al fostei Securități, verificările fiind începute în urmă cu 18 ani.
Pahonțu respinge acuzațiile privind implicarea sa în represiunea din 1989
Separat de informațiile privind veniturile sale, o investigație Recorder a documentat activitatea lui Lucian Pahonțu în Trupele de Securitate și prezența unității sale în centrul Bucureștiului în timpul evenimentelor din decembrie 1989.
Pahonțu a respins ferm acuzațiile privind o eventuală implicare personală în reprimarea violentă a manifestanților. El susține că nici el și nici militarii aflați în subordinea sa nu au folosit muniție și că nu au intrat în contact cu protestatarii, cu excepția momentului fraternizării.
Șeful SPP afirmă, de asemenea, că activitatea sa a fost verificată de-a lungul timpului de instituțiile competente.
În privința verificărilor CNSAS, situația nu este însă închisă. Snoop a relatat că instituția nu a emis o decizie în cazul lui Pahonțu, procedura fiind încă în desfășurare.
În cazul noilor informații despre venituri, publicația precizează că Lucian Pahonțu nu a răspuns întrebărilor adresate înaintea publicării.
