Tribunalul București a motivat decizia prin care a respins cererea DIICOT de arestare preventivă a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen, într-un dosar de presupusă înșelăciune cu un prejudiciu de peste un milion de euro. Judecătorul a constatat că probele administrate până în prezent susțin existența unei suspiciuni rezonabile privind implicarea celor doi în faptele descrise de procurori, dar a apreciat că arestarea preventivă nu este necesară și proporțională în actualul stadiu al anchetei. În schimb, instanța a dispus controlul judiciar pentru 60 de zile.
Motivarea consultată de publicația Aktual24 arată că decizia instanței s-a bazat pe mai multe împrejurări: vechimea faptelor investigate, posibilitatea administrării probelor în timp ce inculpații se aflau în libertate și absența unor indicii că aceștia ar fi încercat să influențeze martorii sau să distrugă probe.
Judecătorul Vlad Andriescu a analizat și riscul ca inculpații să părăsească România, precum și necesitatea continuării investigațiilor pentru clarificarea naturii juridice a operațiunilor financiare cercetate.
Instanța consideră că există suspiciuni rezonabile privind acuzațiile DIICOT
Potrivit procurorilor, Călin Georgescu, Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena ar fi acționat coordonat, începând din septembrie 2021, pentru inducerea în eroare a unor oameni de afaceri în legătură cu posibilitatea obținerii unor finanțări bancare externe.
În cazul omului de afaceri Răzvan Leu, anchetatorii susțin că acesta ar fi fost convins să transfere peste 1,1 milioane de euro drept garanție pentru accesarea unei finanțări care nu s-a mai concretizat.
Judecătorul a apreciat că materialul probator susține, în această etapă, suspiciunea rezonabilă că Georgescu și Rusen ar fi acționat coordonat cu o altă persoană pentru inducerea și menținerea în eroare a persoanei vătămate.
Această constatare nu reprezintă însă stabilirea vinovăției, ci îndeplinirea unui standard probator necesar în procedura privind măsurile preventive.
De ce a fost respinsă arestarea preventivă
Unul dintre argumentele principale invocate de instanță este vechimea dosarului. O sesizare privind faptele investigate fusese înregistrată încă din iulie 2022, iar plângerea lui Răzvan Leu a fost formulată în mai 2024.
În acest interval, anchetatorii au administrat probe, au audiat persoane și au efectuat investigații inclusiv în străinătate, fără ca cei doi inculpați să fie privați de libertate.
Magistratul a apreciat că trecerea timpului diminuează urgența unei măsuri preventive privative de libertate. De asemenea, instanța a constatat că nu rezultă din probe încercări ale celor doi de a ascunde documente, de a influența martori sau de a exercita presiuni asupra persoanelor vătămate.
Judecătorul: impactul social al presupusei fapte este mai redus decât în alte dosare de înșelăciune
Un pasaj al motivării privește evaluarea impactului social al presupusei infracțiuni.
Deși recunoaște că prejudiciul investigat este semnificativ, depășind un milion de euro, instanța îl compară cu alte cauze de înșelăciune în care numărul persoanelor prejudiciate este mult mai mare, chiar dacă pierderile individuale sunt mai mici.
În aprecierea magistratului, impactul social negativ al faptei cercetate este mai redus în comparație cu asemenea situații.
Judecătorul consideră, totodată, că argumentul privind necesitatea arestării pentru prevenirea unui sentiment de insecuritate publică este diminuat de timpul trecut de la presupusa săvârșire a faptelor. Această evaluare aparține instanței și privește strict necesitatea măsurii preventive, nu gravitatea juridică definitivă a acuzațiilor.
Ancheta trebuie să stabilească dacă faptele sunt penale sau țin de relații comerciale
Motivarea evidențiază și necesitatea unor clarificări suplimentare privind operațiunile financiare care fac obiectul dosarului.
Instanța solicită administrarea altor probe pentru a stabili cu exactitate scopul transferurilor bancare, natura obligațiilor asumate și rolul fiecărei persoane implicate.
Judecătorul consideră că trebuie lămurit dacă acțiunile cercetate intră în sfera răspunderii penale sau dacă anumite aspecte reprezintă neîndeplinirea unor obligații civile ori comerciale.
De asemenea, magistratul solicită clarificarea structurii presupusului grup infracțional organizat, a relațiilor dintre persoanele indicate de procurori și a contribuției concrete a fiecăreia.
Aceste observații nu echivalează cu respingerea acuzațiilor. Tribunalul a constatat că există suspiciunea rezonabilă necesară în actuala etapă procesuală, dar că cercetările trebuie continuate pentru stabilirea exactă a faptelor.
Control judiciar pentru 60 de zile. DIICOT a contestat hotărârea
Instanța a analizat inclusiv riscul ca Georgescu să părăsească România, în contextul unor discuții interceptate referitoare la posibilitatea achiziționării unei locuințe în Toscana, Italia.
Judecătorul a observat însă că acesta avusese anterior posibilitatea să plece din țară, în perioada în care nu se afla sub nicio măsură preventivă, fără să se sustragă anchetei.
În aceste condiții, Tribunalul București a apreciat că obligațiile impuse prin control judiciar sunt suficiente pentru supravegherea conduitei procesuale a inculpaților.
Călin Georgescu și Ionel Rusen au fost plasați sub control judiciar pentru perioada 22 septembrie – 20 noiembrie 2026. Măsura include interdicția de a părăsi România și restricții privind contactarea persoanelor implicate în dosar.
DIICOT a contestat hotărârea Tribunalului București, astfel că soluția privind măsurile preventive nu era definitivă la momentul publicării motivării.
Sursa: Aktual24
Călin Georgescu și Ionel Rusen beneficiază de prezumția de nevinovăție. Respingerea arestării preventive nu reprezintă o achitare și nici o soluție asupra fondului acuzațiilor.
